ACASĂ / ARTICOLE / MITOLOGIE ȘI FOLCLOR ROMÂNESC / Denumiri. Legende. Înfăţişările şi însuşirile Ielelor.

Denumiri. Legende. Înfăţişările şi însuşirile Ielelor.

Denumiri. Legende. Înfăţişările şi însuşirile Ielelor.

Paza împotriva lor. Ielele la alte popoare

Un mare neajuns crede poporul că are de la un fel de spirite femeieşti ce poartă diferite numiri, cari toate la un loc se cuprind în acel de Iele, şi uneori în cel de Zâne sau Rusalii. Aceste numiri sunt înmulţite de o altă credinţă populară, care zice că Zânele să nu fie chemate după numele lor adevărat, ci cu alt cuvânt convenţional, care, fireşte, după ce devine ştiut de toţi, trebuie părăsit şi înlocuit prin altul. Astfel Ielele se mai cheamă şi Nemilostive, Dânse, Iude, Fetele lui Iuda, Drăgaice, Samovile, Vâlve, Nagode, Irodiţe, Vânturiţe, Vântoase, Fetele Vântoaselor, Stăpânele Vântului sau Irodiece.
Alteori, pentru ca puterea lor să nu fie covârşitoare, poporul le dă numiri laudă sau de dezmierdare, spre a le îndupleca la bine, cum sunt acestea: Milostive, Zâne Milostive, Măiestre, Zâne Măiestre, Doamne, Domniţe, Bune, Puternice, Fete Frumoase, Frumoase, Frumuşele, Fetele Câmpului, Fetele Codrului, Fetele lui Şandru, Viteze, Harnice, Sfinte, Sfinte Mari, Şoimane sau Şoimance. Macedo-românii le numesc Albe, Dzâne, Muşate.
Unele credinţi spun că ar fi nişte babe urâte; altele că ar fi nişte fecioare frumoase; unele că umblă într-anumite zile de Rusalii; altele că umblă şi alteori; în sfârşit, unele credinţi ne spun că Ielele umblă prin anumite locuri numai, iar altele, că umblă pretutindeni.
După unele credinţi, se spune că Ielele sunt fiicele lui Rusalim împărat şi urăsc pe creştini, pentru că aceştia, ca supuşi ai tatălui lor, au trecut la creştinism. (…)
Prin unele părţi de Oltenia, se crede că Ielele sunt în număr de şapte şi sunt aşa de frumoase, că numai îngerii din cer le întrec. Ele n-au trup de carne ci sunt „numai nişte năluci, în chip de femei tinere şi vesele”. Nu le poate vedea nimeni în afară de cei buni la suflet şi de făcătorii de bine. Au zale pe piept, clopoţei la picioare. Cântarea lor, de frumoasă ce este, nu se poate asămăna cu nici o cântare de pe pământ. Ele zboară prin văzduh, înainte de miezul nopţii trec cântând din zale şi din clopoţei pe deasupra caselor unde au să trimită vre-o pedeapsă asupra vreunui om rău la suflet şi la fapte.
Pe unii, flăcăi frumoşi mai ales, cari se laudă cu frumuseţea lor, îi pun de le cântă ca dânsele să joace. (…)
Sub numele de Vânturiţe sau Vântoase, Ielele vânturesc copiii. „Copilul vânturit cât va trăi va fi tot morbos de cap, de picioare, hălăunit de cap, nu ştie ce face. În contra Vântoaselor astupă toate găurile de la casă, înfaşă copilul şi-i astupă şi capul. Un om vânturit scapă numai prin iarbavântului.”
Dacă joacă pe pământ, Ielele îşi aleg grădinile cu iarbă verde şi poienile rourate de prin păduri. Când voiesc să pedepsească pe vreun om, Ielele îl dezmiardă prin cântece, adoarme în visuri plăcute, în urmă joacă de trei ori hora împrejurul lui, blăstămându-l fiecare, ori limba să i se lege, ori din minte să-şi sară, ori să nu-şi ai dea peste leac. De cele mai multe ori îi ia rânile, picioarele, ori îi strâmbă faţa.

denumiri 1

Locul unde au jucat, se cunoaşte de către unii oameni: iarba se topeşte ca si cum ar fi arsă, iar mai târziu otăveşte alta, însă cu mult mai frumoasă ca cea dintâi. Pe aceasta însă vitele n-o mănâncă.
Ielele beau noaptea apă din fântâni, şi ori cine va bea după dânsele rămâne pocit. Pentru aceasta, când bea cineva, dimineaţa, apă dintr-o fântână, să lase vreun semn acolo, ca poceala să cadă pe acel semn.

denumiri 2

Ca să-şi păzească gospodăriile de Iele, oamenii pun câte un cap de cal într-un par; astfel făcând, Ielele fug.
În ziua întâi a postului Sf. Petru şi Pavel, româncele nu lucrează vreun lucru în casă, deoarece în această zi trec Frumoasele, şi cari ar lucra atunci, pe aceea ar putea s-o strâmbe la trup.
Tot în această zi femeile leagă copiilor usturoi sau pelin la grumaz sau le pun la tălpi, ca trecând Frumoasele să nu le poată face nimic.
În ziua de Sf. Ion Botezătorul, nu mită Sânziene sau Drăgaică, nu se lucrează, căci te poceşte şi vei juca ca Drăgaicele. „Drăgaicele sunt un fel de Şoimane sau Rusalii cari opăresc oamenii. În această zi se adună dis-de-dimineaţă de pe câmp tot felul de buruieni bune de leac peste an.”
Când treci sâmbăta ori marţi, seara, peste ape, fă-ţi cruce şi suflă peste apă, ca să nu fii bolnav, căci atunci se scaldă Nemilostivele.
La Rusalii nu este bine să te sui pe vârful dealurilor, căci te pocesc Ielele.
Femeile macedo-românce se tem de Savovile pe timpul lăuziei, căci aceste spirite intră noaptea pe uşile lăsate deschise şi fac ca să sece ţâţele lăuzii, spre a nu avea cu ce să alăpteze copiii, cari astfel trebuie să moară.
Pentru vindecarea răului pricinuit de Iele, poporul român are o mulţime de leacuri şi descântece, pe cari nu le mai reproducem aici. Îndeosebi literatura medicală macedo-română este foarte interesantă.
Ielele, le aflăm la foarte multe popoare vechi şi nouă. Naiadele se pot pune alături cu Ielele.
Slavii le numesc Vila şi cred că trăiesc în păduri, ape şi pe câmpuri, îndeosebi ape, lucru care le apropie foarte mult de Zânele aromânilor, cari le socotesc şezătoare mai ales pe la fântâni şi locuri umede. Cehii le zic Vodni Panny (Jupânese de apă) sau ca şi noi, Zeny. Polonezii traduc şi le numesc dumnezeiţe: Bogunki. Ruşii le numesc Rusalka.
Bulgarii le numesc Samovila ca şi macedo-românii, şi au povestea feciorului care fură cămaşa uneia dintre ele la scăldătoare, ca să şi-o ia de nevastă mai de-apoi. Zâna fuge, întocmai ca şi-n poveştile noastre.

TUDOR PAMFILE (1883-1921)
Mitologie Românească

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Locuinta tradițională a satului românesc

„Satele noastre sunt încă puţin cunoscute. Nu sunt cercetate în adâncul lor de viaţă. Despre …

Trifoiul cu patru foi

Simbolul ancestral geto-dac al norocului Trifoiul cu patru foi. La aproximativ 10.000 de trifoiuri cu …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: