RECICLAREA DEȘEURILOR ELECTRONICE

RECICLAREA DEȘEURILOR ELECTRONICE

România este printre ultimele state în Europa la reciclarea deșeurilor electronice, alături de Spania și Cipru, cu o rată de colectare de sub 20%, în timp ce la nivel european sunt recuperate doar o treime din telefoane, computere și televizoare, potrivit unui studiu al Naț iunilor Unite. Suedia și Norvegia sunt în fruntea clasamentului și aproape de ținta europeană de colectare și reciclare a 85% din toate deșeurile electrice și electronice.
În prezent, România reciclează doar 5% din toate deşeurile generate. Iar dacă până în 2020 nu vom reuşi să reciclăm selectiv 50% din deşeurile generate vom plăti zilnic amenzi în valoare de 200.000 de euro.
Reglementările europene impun reciclarea deșeurilor electronice, produse care sunt conectate la prize sau care funcționează cu baterii, pentru a recupera metale precum aurul și argintul și a evita poluarea cu toxine cum sunt plumbul sau mercurul.
La nivelul anului 2015, un român deținea în medie 72 kg de Echipamente Electrice și Electronice (EEE). Din acestea, 7,35kg/persoană sunt debarasate ca Deșeu de Echipament Electric și Electronic (DEEE). Maximum 30% din ce se generează ajunge să fie colectat prin sistemele oficiale de colectare și raportate ca rezultat național, 21% ajung la rude și prieteni iar restul cazurilor sunt caracterizate de obiceiuri negative: duse la ghene, predate colectorilor stradali de fier vechi sau aruncate la întâmplare. Este peisajul real al generării, colectării și reciclării DEEE în România.

Există două motive importante pentru care este esențial ca DEEE să ajungă în sisteme autorizate de colectare.
În primul rând, deșeurile de echipamente electrice și electronice care ajung în sisteme improprii de colectare (circa 70.000 tone) au un impact nociv asupra mediului și sănătății populației, prin poluanții care există în DEEE-uri și care nu sunt recuperați și neutralizați. În al doilea rând, toate echipamentele care nu intră în fluxul autorizat sunt oportunități pierdute pentru industria de reciclare. De aceea, conștientizarea consumatorului este un element esențial pentru a schimba obiceiurile negative și efectele acestora. Deșeurile electrice reprezintă 5-6% din totalul deșeurilor unei comunități. Așa cum gunoiul menajer nu este păstrat în casă, nici echipamentele electrice vechi sau stricate nu trebuie depozitate în gospodărie ori aruncate la întâmplare. Ele trebuie colectate și reciclate corect din rațiuni ce țin de protecția mediului înconjurător, de riscul pe care îl prezintă potențialul lor toxic, precum și de protejarea resurselor naturale ale pământului. În primul rând, aceste echipamente pot avea în componența lor elemente nocive pentru mediu și sănătatea populației, metale grele sau gaze periculoase, elemente care eliberate în aer, apă sau sol au efecte dăunătoare, pe termen lung, asupra hranei noastre, a apei pe care o bem sau a aerului pe care îl respirăm.
De asemenea, majoritatea sunt constituite din componente ce conţin materiale ce pot fi recuperate și reintroduse în industrie, ca materii prime secundare, pentru a preveni exploatarea irațională a resurselor primare, desigur, doar printr-un grad de valorificare înalt obţinut cu tehnologii de reciclare performante.

Astfel, ceea ce rezultă din deşeurile noastre nu mai reprezintă un pericol, atunci când sunt reciclate corect, iar acest lucru înseamnă că fiecare dintre noi contribuie responsabil la returnarea în procesul economic a resurselor de care acesta are nevoie pentru a progresa, fără a aduce atingere resurselor de materii prime în continuă diminuare şi a căror exploatare reprezintă în sine anumite riscuri pentru mediu.
De asemenea, normele europene de mediu preluate de legislaţia naţională în domeniu ne cer să colectăm mai mult de 40% din cantitățile de aparate electrice și electronice vândute în anul 2016, respectiv 45% în perioada 2017-2020, pentru ca începând cu anul 2021 procentul să crească la 65%. Noi, românii, trebuie să demonstrăm că putem mai mult decât 1 kg/locuitor (maximum înregistrat de la demararea aplicării legislaţiei privind gestionarea DEEE în România) față de ținta de colectare impusă în trecut de 4kg/locuitor. Altfel, riscăm să plătim amenzi ce pot ajunge până la 124.000 EURO pentru fiecare zi de neconformitate (în acord cu procedura de infringement a UE). Cu alte cuvinte, acest decalaj ne va costa pe fiecare dintre noi, deoarece penalitățile sunt plătite de statul român, din bugetul public, adică din buzunarul cetățenilor. Directiva 2002/96/CE, HG 1037/2010 | DEEE – privind deșeurile de echipamente electrice și electronice, HG 1061/2008 – privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României și HG 856/2002 – privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase sunt actele ce definesc și reglementează felul în care sunt gestionate deșeurile de echipamente electronice și electrocasnise (DEEE) în România, cu scopul de a preveni producerea acestora, reutilizarea, reciclarea și alte forme de valorificare a lor, pentru a se reduce volumul de deșeuri produse, protejând astfel mediul și sănătatea populației.

Pericolul deșeurilor echipamentelor electrice și electrocasnice constă cu precădere în compoziția lor chimică, conținând elemente precum metale grele (Hg, Cd, Pb), gaze toxice (freon) sau materiale non-biodegradabile (plastic, sticlă, metale) cu efecte grave asupra mediului și sănătății dacă nu sunt colectate separat și reciclate conform standardelor. Cazul ideal este cel în care DEEE-urile sau componentele lor sunt refolosite.
România va fi nevoită să gestioneze corespunzător cantități din ce în ce mai mari de deșeuri respectând noile prevederi ale legislației europene. Se impun astfel ținte mai mari de recuperare și valorificare pe majoritatea fluxurilor de deșeuri, precum și reglementări mai stricte privind cantitățile care pot fi depozitate și condițiile de depozitare.
Colectarea și reciclarea DEEE reprezintă o responsabilitate obligatorie și în același timp asumată de către producătorii, importatorii și companiile care comercializează produse de natura celor electrice și electronice și este susținută activ și de către organizații nonguvernamentale care desfășoară numeroase acțiuni cu scop educativ.
În România există mai multe organizații și asociații nonprofit care preiau responsabilitățile ce revin producătorilor, importatorilor și altor companii care comercializează echipamente electrice și electronice, pentru realizarea obiectivelor anuale privind colectarea, reutilizarea, reciclarea și valorificarea deșeurilor de echipamente electrice si electronice.
Realizarea unor performanțe înalte în reciclare nu este posibilă fără o abordare conjugată a tuturor actorilor implicați: autorități centrale responsabile cu implementarea și punerea în aplicare a legislației, autorități locale responsabile de crearea centrelor de colectare muncipale, operatori de salubritate, organizații colective, companiile care acceptă să își asume obligațiile de mediu, dar și participarea activă a societății civile. Este timpul ca fiecare dintre noi să înțeleagă rolul determinant în lanțul reciclării, iar oamenii trebuie să își respecte obligațiile în calitate de cetățeni ai acestei țări și să protejeze mediul înconjurător prin eliminarea responsabilă a deșeurilor, fără a mai aștepta recompense pentru ceea ce ar trebui să constituie un comportament normal.

Este important să înțelegem produsele electronice și electrocasnice de care ne folosim, atât în viața personală cât și în cea profesională, să ne educăm pe noi înșine și pe cei din jur (prin puterea exemplului), să creăm un mediu de trai și lucru curat, propice sănătății și eficient pentru un viitor mai bun.

MARIA PETRESCU