15 ianuarie-Ziua Națională a Culturii Omagierea la Academia Română

Pe 15 ianuarie 2025 am sărbătorit ediția XV-a a „Zilei Culturii Naționale”, asociată zilei de naștere a marelui poet Mihai Eminescu (1850-1889). Alegerea acestei asocieri, scopul de a promova împreună vocația de poet, de prozator, de dramaturg și critic al societății, de jurnalist a poetului național, cu arta, cultura și efortul academic, sunt benefic împletite în evenimentele aniversare. Cu atât mai mult, stabilirea de către autoritățile din Republica Moldova, a Zilei Culturii Naționale tot în ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu, face ca cele două Academii să o sărbătorească împreună, poetul fiind ales postmortem la 28 oct. 1948 membru al Academiei Române.

E v e n i m e n t u l de anul acesta, desfășurat împreună în aulele celor două instituții a fost deschis de cuvântările celor doi președinți, Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și Acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei. Ședința solemnă a fost urmată de două evenimente care au punctat semnificativ importanța și impactul sărbătorii, respectiv vernisajul expoziției „G. Călinescu – 60 de ani de posteritate”, din Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române” și apoi întâlnirea dezbatere „G. Călinescu.

Editor și monograf al lui Mihai Eminescu”, de la Muzeul Național al Literaturii Române. Cultura națională este un factor al independenței țării prin valorile transmise de generația milenară a poporului român și fiind creată în punctul de convergență al culturilor din regiunile centrale, estice și balcanice ale Europei a reușit să nu fie absorbită de acestea, păstrând o puternică influență occidentală, a limbii latine, deși a fost înconjurată de o lume slavă și sub alte influențe asiatice. Fiindcă se împlinesc 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu (1850-1889), anul 2025, a fost declarat „Anul Eminescu” de către Academia Română și Academia de Științe a Moldovei.

Publicațiile și editurile au salutat și menționat evenimentul și urmează a fi programate și desfășurate acțiuni care să cinstească memoria poetului national, a celor care și-au adus contribuția la cunoașterea și transmiterea operei acestuia generațiilor următoare, celei prezente. Publicarea de noi ediții, traducerea în alte limbi (fiind peste 85 limbi în care a fost tradusă opera eminesciană) confirmă cunoașterea și larga răspândire a culturii române. Pentru Anul Eminescu propunerea ca melodia dedicată de Ion si Doina Aldea Teodorovici – „Eminescu”, să devină un imn în anul omagial însuflețește multe spirite artistice și culturale.

Omagierea lui Mihai Eminescu, de a cărui zi de naștere este legată ziua culturii a fost făcută și prin lansarea emisiunii filatelice: „Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu” care a avut loc în Aula Academiei Române pe 15 ianuarie 2025, continuată apoi cu numeroase alte evenimente.

Prezența imaginii poetului în artă, pictură, fotografie, sculptură, numismatică pe monede și bancnote ale Băncii Naționale, sunt toate acestea semne de prețuire și largă răspândire a imaginii în toate mediile culturalartistice în întreaga lume. Puternica relație între Eminescu și Titu Maiorescu a influențat viața și creația geniului condeiului prin activitatea la Junimea, dar ulterior și multe critici, pe fondul presiunilor politice ale vremii. Lada cu manuscrisele lui Eminescu, ajunsă apoi la Titu Maiorescu care le-a donat Academiei Române la 25 ian. 1902, contribuie la patrimoniul de circa 15 mii pagini cu scrieri și adnotări ale poetului.

Constantin Noica, în anii ‘80, lasă 11 caiete din scrierele lui Eminescu pentru facsimilare și propune această acțiune ca o obligație națională. Se va realiza până la 7 dec 1986 apoi se fotocopiază toate filele Caietelor până la 1 apr. 1987. În 2009 are loc publicarea ultimului volum după editarea tuturor manuscriselor facsimilate, circa 44 de Caiete ale lui Eminescu, aflate în Biblioteca Academiei Române. Ziua Culturii Naționale din 27 ianuarie 2019, avea să lanseze un eveniment unic, dedicat publicării Caietelor lui Mihai Eminescu și premiera filmului documentar artistic “Cufărul lui Eminescu” cu regizori C.Radu Nema, Mimis Ravanis ce au transpus magnific istoria, descifrarea și editarea unei părți a manuscriselor lui Eminescu. Fundaţia Naţională pentru Ştiintă şi Artă – FNSA a editat aproape în totalitate opera eminesciană.

Catalogul celor 300 de „Opere fundamentale”, vezi la paginile 13-14 coperțile cărților, (https://www.fnsa.ro/resources/static_files/ Colectia_Opere_Fundamentale/catalog_300_%20 opere%20fundamentale_2022.pdf pagina 115-119) redă o listă a acestora. (https://www.fnsa.ro/categories/1039-colectia_ opere_fundamentale-13/ Înființată în 1998 de acad.

Eugen Simion și acad. Maya Simionescu, FNSA are în cei 27 ani de funcționare, din anul 2000, începând cu publicarea celor mai de seamă lucrări ale clasicilor literaturii române, în cadrul colecției „Opere fundamentale“, un program cultural editorial de interes național. Alături de Fundația Culturală ,,Ioan I. Dalles“ existentă ca urmare a donației și testamentului Elenei I. Dalles, din data de 16 mai 1918, Academia Română a fost gratificată cu rolul de „a sprijini, a promova, a valorifica și a dezvolta activități culturale și programe cu caracter științific, educativ și artistic”.

Fundația sub egida și coordonarea Academiei Române, are ca obiective „promovarea științei, culturii și artei, organizarea de manifestări științifice, culturalartistice și socio-culturale. Astfel, Academia Română își aduce o puternică contribuție la valorificarea culturii, punerea în circuitul public al realizărilor naționale în domeniu. Firesc că Ziua Națională a Culturii este împletită și cu Ziua Limbi Române, la data de 31 august, limba fiind liantul cultural al nației, al independenței poporului român.

Aici trebuie amintit și rolul Fundației Europeane „N. Titulescu“ înființată în martie 1991, cu obiective principale de readucere în actualitate şi perpetuare a memoriei marelui diplomat român Nicolae Titulescu, a unor teme vizând dreptul, relaţiile internaţionale, integrarea europeană şi euroatlantică.

Revista Contemporanul, director Academician Nicolae Breban, ce apare sub egida Academiei Române, o revistă europeană de cultură, artă și literature sau Revista Curtea de la Argeș, redactor Academician Gheorghe Păun dedică în numerele din ianuarie 2025 însemnate articolele pentru Ziua Culturii, limbii române, actualității culturale românești, operei eminesciene, articole ce pot fi accesate online. La fel Revista Academica, revista de ştiinţă, cultură şi artă a Academiei Române sau Revista Tezaur, Foaie a Bibliotecii Academiei Române. Participarea unor importante personalităţi ale vieţii academice, politice, diplomatice din România şi din străinătate la evenimentele, publicațiile și conferințele academiei și fundațiilor conferă acestora o mare apreciere și un interes public în creștere.

Viorel Gaftea