2026 – Austeritate

Pentru început de an 2026, țara noastră nu are un buget aprobat, consolidat cum se spune, spre toate elementele lui constitutive, fiind în incapacitate de a face vreo referire pe acest domeniu, vital pentru economie. Intențiile pentru acest an, evident din domeniul aducerii la bugetul central de valori care să susțină statul sunt salutare doar pe partea de cheltuieli, dar mai puțin pe zona de încasări adică de aducere a resurselor necesare.

Economic

Datoria externă a României a crescut cu 22 de miliarde € din ianuarie până în octombrie 2025. Deficitul de cont curent ajuns la 24,6 miliarde €. Contul curent al balanței de plăți a cunoscut un deficit de 24, 6 miliarde € în aceeași perioadă de timp. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 177,6 miliarde € la 31 octombrie 2025 (78,7% din totalul datoriei externe, în creștere cu 13,6% față de 31 decembrie 2024), iar cea pe termen scurt a ajuns la un nivel de aproape 48 miliarde € (21,3% din totalul datoriei externe).

La un loc, toate aceste cheltuieli pentru viitor, alături de sincopele interne au făcut ca inflația să se apropie de 10%, cea mai ridicată din țările UE.

Măsuri

Actualul Guvern, șubrezit din tendințele unor lideri care consideră coaliția actuală ca o trambulină spre viitoarele alegeri nu s-a pus în totalitate de acord spre a gestiona robust acest uriaș declic economic, venind din trecutul anilor 2000 dar și din incompetența celor care au condus țara cel puțin în ultimii 20 de ani.

Măsurile propuse de actualul prim-ministru Ilie Bolojan și agreate inițial de mai toți partenerii din coaliție, au vizat redresarea economică în pachete de acțiune spre a nu fi atacate în bloc de diverse interese ale opoziției.

Primul pachet viza creșterea TVA de la 19% la 21% (cu ceva excepții la HORECA, medicamente), creșterea accizelor cu 10% (alcool, carburanți), impozitele pe dividende de la 10 la 16%, taxa pe rovinietă, taxarea ecologică, impozitarea suplimentară a pensiilor și multe altele. Aceste măsuri din pachetul unu s-au aplicat imediat, nefiind entități coagulate care să vină cu argumente spre a fi, dacă nu anulate, măcar articulate cu analize în zona economiei de piață.

Următorul pachet viza reducerea aparatului administrativ (în 1990 erau cam 500.000 acum se apropie de 1,3 milioane) în condițiile în care populația României a scăzut, prin migrația în masă în principal spre vestul Europei cu peste 5 milioane de semeni, deși statistica stă pe cifra ei de peste 20 de milioane de locuitori. Acest pachet de măsuri se tergiversează fie prin instanțe, prin interese obscure ale diriguitorilor politici, care în principal îl au ca țintă pe actualul prim-ministru.

Constat că există o determinare a unei părți a arcului politic dar la bază lipsește o analiză de conținut și de structură spre a fi luate acele măsuri benefice pentru bugetul țării, dar și pentru noi toți, că de fapt, în prezent, singurele resurse fiind creștere masivă a taxelor și impozitelor pe proprietăți cât și împrumuturile externe ori interne – faimoasele titluri de stat. Cât despre restructurarea aparatului administrativ ori a agențiilor (unele dintre ele inutile, cu paralelisme în funcționare față de altele deja existente) pe moment nu există nicio inițiativă de eliminare ori de redimensionare a acestora.

Politic

Sfârșitul de an 2025 a fragmentat sfera politicului astfel încât decizii importante, necesare și utile de a fi aplicate imediat, trenează spre nelucrare. Bunăoară, față de o catastrofă locală (PrahovaDâmbovița) în care au fost lipsiți de apă curentă peste 100.000 de locuitori a fost găsită vinovată actuala ministră a mediului de la USR. PSD s-a aliat cu AUR și alte partide din opoziție (în Senat cameră consultativă) spre a fi demisă.

Problema pădurilor, apelor, barajelor și a infrastructurilor aferente datează ca degradare sistemică de peste 25 de ani, autorul principal din structurile centrale/locale fiind plantați de PSD. A iniția o asemenea moțiune spre un ministru cu vechime de câteva luni intră în zona mascaradei politice. Clasa politică actuală este bulversată și de alte ținte apărute de nicăieri.

Astfel pe un reportaj de aproape două ore gestionat de o instituție privată Recorder, în care sunt devoalate o serie întreagă de malversațiuni tenebroase centrate pe justiția română. În esență sunt prezentate cazuri în care s-a acționat pe actuala legislație dar o serie de mari devalizatori ai banului public din zonă au scăpat prin prisma prescripției, dosarele fiind amânate ani de zile până la împlinirea termenului.

Din suita de dezvăluiri, încă în curs, se desprinde o singură concluzie și anume că în fapt au fost cu preaplin implicați oameni din zona politicului. Și de aici manifestații abundente atât în Capitală cât și în țară în principal spre reformarea din temelie a justiției și eliminarea președintei ICCJ Lia Savonea, care, ce să vezi, în plin scandal, a coordonat o hotărâre ce scapă deocamdată sute de posibili infractori de dreapta pedeapsă. Spune cu seninătate că a fost o greșeală umană, fără a-și cere scuze, nu mai vorbim de demisie.

Politica externă

Președintele României după o deplasare în Finlanda (într-un format limitat) vizând apărarea estului continentului nostru, cu o serie de câștiguri mai ales pe planul promisiunilor, în continuare a trecut în Regatul Unit la o vizită cu regele Charles al III-lea. Vizează o întărire a cooperării economice, în prezent fiind peste 3.000 de firme din Regat care direct ori indirect au interese în spațiul nostru național. Dacă la bază poate fi considerată o deplasare diplomatică doar de curtoazie, ori de prezență necesară pe planul relațiilor intracomunitare, în realitate președintele nostru încearcă să lege ceva relații politico-economice pe care predecesorul lui în cel de-al doilea mandat le-a cam abandonat.

Militar

România și nu numai se confruntă de la începutul războiului Rusia-Ucraina cu o serie de neajunsuri generate de abandonarea structurilor militare (baze de atrenament, fabrici, poligoane de încercare, tehnologii părăsite etc.) spre a nu putea răspunde corespunzător la un atac extern. Acum cu sprijinul unor firme vesteuropene, dar cu rezistența celor așezați pe scaunul puterii din armată, se conturează o serie de proiecte menite ca în viitor să aibă posibilitatea împreună cu cele vestice de a apăra flancul estic al Europei din care și noi facem parte evident. Sunt în curs cu ceva decalaje de timp de a fi reabilitate fabrici care altădată produceau armament, autostrăzi ori drumuri expres pe care să poată circula și echipamente militare.

Un prim pas îl reprezintă vehiculul militar VLAH, multifuncțional 100% fabricat la noi, menit a fi un important produs autohton pe câmpul de luptă. Parlamentul european susține crearea spațiului Schengen militar pentru a permite deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor militare în interiorul UE. Important este că pe lângă eliminarea barierelor administrative, solicită investiții majore în infrastructură cu resurse financiare provenind de la UE.

Infrastructura administrativă

De-a lungul celor aproape 30 de ani, sub pretextul diminuării personalului din ministere, au fost create agenții umplute cu așa-zișii salariați restructurați astfel că dacă pe timpul primului ministru Boc de exemplu erau ceva peste 800.000 acum se apropie de 1,3 milioane, în condițiile în care aproximativ 30% din populația țării se află pe alte meleaguri, vestice desigur.

An de an, în mod discret, fiecare guvern, în principal condus direct ori din umbră de PSD și nu numai a adăugat structuri adăpate la bugetul statului, astfel că acum țara noastră se află într-o situație aproape imposibil de gestionat, că de fapt ar trebui eliminați spre o jumătate de milion de bugetivori.

O misiune ce nu poate fi îndeplinită de actualul guvern pentru bunul motiv că mai tot timpul PSD-ul se opune la ajustarea printre altele a aparatului administrativ. În fapt, nu este vorba doar de cei ocupanți din ministere, ori agenții ci și din primării. Se pune problema ca la nivelul Consiliilor Județene, acei faimoși președinți (înainte de ’89 erau Prim Secretari) să gândească și să propună reorganizarea administrativă, înghețată la nivelul anilor ’90.

Deoarece sunt UAT-uri cu ceva zeci ori sute de alegători, adică acele zone depopulate masiv, care în prezent au statut de comună sau oraș. În sine ar trebui coborâte la nivel de sat ori comună; dar acum nu se dorește, că acolo sunt primari obedienți față de actuala putere.

Spectrul actual economic, politic, social este cât se poate de confuz spre a decela ceva care să fie agregat într-o formulă coerentă. Se impune ca un corolar ca actualele forțe politice dacă mai au și seva necesară să acționeze într-un mod sinergic spre a scoate țara din marasmul în care tot cei de la putere (trecuți și care-și reliefează mărețele realizări) ne-au condus spre acest deznodământ.

Fie ca anul 2026 să ne aducă atât pacea socială pe care cu toții o dorim dar și cea europeană de care depindem cu prisosință.

Florian Laurențiu Stoika