9 mai 1877 – Independența României- Cenotaful căpitanului Valter Mărăcineanu de la Mănăstirea Samurcășești – Eroii nemuritori din Războiul de Independență

Ziua de 9 mai are o triplă semnificație pentru istoria României: Ziua Independenței de Stat a României, Ziua Europei și Ziua Victoriei împotriva Germaniei hitleriste. Legat de prima semnificație – obținerea independenței românilor față de Imperiul Otoman, este și articolul de față. Poate vă va surprinde legătura dintre Mănăstirea Samurcășeșt iCiorogârla (jud. Ilfov) și căpitanul Valter Mărăcineanu, erou al Războiului de Independență.

Această „legătură” constă în existența în cimitirul mănăstirii a unui cenotaf dedicat eroului român de pe câmpul de luptă al Plevnei. Conform „Dicționarului explicativ al limbii române”, cenotaful este un monument funerar ridicat în amintirea unei persoane decedate, ale cărei oseminte se află amplasate în altă parte ori nu au fost găsite – un mormânt simbolic. Cenotaful a for ridicat de mama eroului român, cu următorul text: „Ridicat acest monument în memoria căpitanului Nicolae Valter Mărăcineanu după dorința mamei lui. Mort în resboiul cu turcii pentru independența țărei la 30 august 1877. Remășițele sale sunt înmormântate pe câmpiile din jurul Plevnei”.

Întradevăr, la Plevna poporul bulgar cinstește jertfa soldaților căzuți în acest mare război prin existența a peste 50 de monumente statuare, dar și instituții muzeale, precum grandioasa Panoramă. Am fost acolo și am văzut aceste lucruri care m-au impresionat… Pe locul marii bătălii se află în prezent un parc imens, spre a asigura liniștea veșnică a celor ce ne-au părăsit, oferindu-ne jertfa supremă pentru libertatea tuturor. Dacă dorim să punem o floare în amintirea marelui erou național ce a înfipt steagul românesc pe reduta Grivița, anunțând astfel victoria tinerei armate române, trebuie să ieșim din București pe A1, către Pitești, iar după ce trecem de Carrefour Militari ieșim pe breteaua din dreapta, spre Ciorogârla. Mergem înainte pe Calea București, trecem de Primăria comunei Ciorogârla, traversăm podul peste râul cu același nume, și la câțiva metri se deschide pe stânga strada Ana Ipătescu pe care, la mică distanță, se află situată Mănăstirea Samurcășești.

O parcare spațioasă se află pe marginea șoselei, vis-a-vis de zidurile înconjurătoare ale ansamblului religios. Ajunși la mănăstire, printr-un gang se trece spre cimitirul mănăstirii, situat în apropierea râului Ciorogârla. În cimitir se află o mică bisericuță, ridicată la 1876, singura care și-a păstrat forma originală până azi. Aici se află plasat monumentul funerar (cenotaful), amplasat de mama eroului. Iată pe scurt și povestea acestui erou, publicată în „Dicționarul contimporanilor” de Dim. R. Rosetti, în 1897: „Căpitan, născut la 30 Mai 1840, mort la 30 August 1877. A intrat în armată ca sergent voluntar la 1858, a fost înaintat sublocotenent la 1861 și căpitan la 1868. În timpul resbelului Independenței face parte din Reg. 8 de linie, comandant al batalionului I-iu și în capul soldaților săi, strigând: «După mine copii» se repede la asaltul redutei Grivița.

El cade în șanțuri, pătruns de gloanțe (30 August 1877). Turcii din redută, în urma primei retrageri a ostașilor români, luară corpul căpitanului Mărăcineanu și al maiorului Sonțu și le înfipseră ca trofee pe parapetul redutei. În amintirea numelui acestui erou, Municipalitatea Bucuresciului a dat numele Valter Mărăcineanu la o stradă de lângă grădina Cișmigiu, lângă fostul Tribunal Ilfov”. La începutul anului 2015, în cadrul unei ceremonii speciale, muzeul Mănăstirii Samurcășești s-a îmbogățit cu ultima scrisoare adresată de Valter Mărăcineanu mamei sale și un tablou portret al căpitanului – donate de comandantul Batalionului 280 Infanterie Motorizată „Căpitan Valter Mărăcineanu”. O ieșire în vizită la Mănăstirea Samurcășești nu poate fi decât un popas interesant la câțiva pași de Capitală, ce ne va aduce un plus de spiritualitate, religie, istorie și natură.

Conf. Univ. dr. George V Grigore