Academia – oglindă a societății

Termenul de „academie” definește o structură de învățați, de literați, de artiști, profesioniști în cele mai importante domenii ale societății umane, creată pentru dezvoltarea științelor și a artelor, fiind o înaltă instituție culturală care reunește pe cei mai de seamă savanți și artiști. În cazul României avem Academia Română care a fost fondată inițial ca o Societate Literară Română, cu scopul chiar limba și cultura română, apoi a devenit Societatea Academică Română, iar în 1879 a primit denumirea actuală. Evident că dezvoltarea deosebită a societății, a ramurilor educative, culturale, științifice nu numai că a dus, dar chiar și impus formarea unor academii de ramură despre care am scris într-un articol precedent privind mediul academic românesc. https://www. independentaromana.ro/mediulacademic-romanesc/ .

Toate acestea împreună dau o imagine, o oglindă a societății și dezvoltării ei culturale și științifice, în același timp promovând și creând un mediu concurențial benefic promovării și dezvoltării. Evident că lucrurile au evoluat mult și diferit de la prima școală filozofică, înființată de Platon la Atena, care își ținea întrunirile în grădinile consacrate eroului „Akademos”, dar astăzi academia este reprezentată de membrii săi, de institutele de cercetare, de bibliotecile și structurile formate din filiale și fundații, de comisii, comitete din care amintim CRIFST. Semnificative sunt însă activitățile desfășurate sub cupola, sub egida Academiei Române, acestea reflectând cu adevărat starea și spiritul națiunii române.

Astfel dacă din antichitate până în prezent mărturia și răspândirea cunoașterii au fost susținute de discursul academic, apoi scrisul, pe diverse suporturi, apoi cartea, iată că tendința actuală merge spre „tehnologii și suporți informatici”, dar asocierea in structuri de elită, organizarea de conferințe și parteneriate până la nivel inter-academic internațional lărgește colaborarea și cooperarea cultural-științifică. Academia Română excelează în prezent prin organizarea de numeroase și foarte diverse evenimente cu caracter cultural și științific, acestea prezentând în oglindă activitatea diversificată a membrilor și institutelor.

Accesul liber sau online, agenda publică prezentată pe site-ul internet https://acad.ro/evenimente/ permit diseminarea și participarea în masă. Trebuie însă oglindită activitatea și parteneriatele internaționale ale Academiei Române. Astfel, pe data 9 mai 2025, la „Academia Română a avut loc constituirea Academia Europaea-Bucharest Regional Knowledge Hub, un centru regional al Academiei Europaea, prestigioasă instituție care reunește personalități ale științei și artei din întreaga Europă”; https://acad.ro/evenimente/ evenimente/2025/32_Hub_AcadEuropaea.html .

Cu această ocazie s-a semnat documentul de înființare de către acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și de prof. Donald Dingwell, președinte interimar al Academia Europaea. În problematica actuală, amintind recentul Discurs de recepție „Romanitatea orientală”, acad. Nicolae Saramandu, din 4 iunie 2025 punctează încă o dată prezența în mentalul public a problemei originii limbii, poporului român, preocuparea pentru cunoașterea istoriei și evoluției sale.

Șirul de evenimente care reflectă atât realizările cât și preocupările societății romanești (https://acad. ro/academia_romana/) au fost marcate de „Lansare de carte „Solomon Marcus şi Neuromatematica”, autor Jean-Jacques Askenasy”, de „Lansarea raportului OECD: Educație și competențe în România”, de „Conferința „Inteligența artificială în context istoric. Puncte de vedere”, acad. Gheorghe Păun”, de „Forumul astronomic „Provocările astronomiei contemporane în societate și experiența chiliană”, de „Discursul de recepție „Omagiu binefăcătorilor Academiei Române”, acad. Dorina Elena N. Rusu”, de „Conferința „Cum vorbim.

Limba română de azi între tendințe, mode și norma literară”, precum și multe alte subiecte pe teme educaționale, artă, cultură sau știință. Înregistrarea acestor evenimente și prezența lor în spațiul online, pe Youtube sau alte canale multimedia dă posibilitatea cunoașterii și studierii ulterioare de studenți, tineri, societate; https://www.youtube. com/@academiaromana8832/streams . Cercetarea în Academia Română este reprezentată de „Rețeaua de cercetare a Academiei Române”, alcătuită din 70 de institute și centre de cercetare. Institutele Academiei Române sunt axate în principal pe cercetarea fundamentală din România, dar dezvoltată în cadrul unor proiecte, pe diverse perioade de timp, diverse generații de cercetători, teme și studii și alte forme de cercetare sau colaborări.

Fiind sub coordonarea secțiilor științifice, structura Filialelor, acestea acoperă întreg teritoriul țării, atât geografic de la sud, București, la nord, Cluj-Napoca, est- Iași, vest Timișoara, Craiova, centrul țării Sibiu, Târgu Mureș. In ceea ce privește membrii Academiei Române, începând cu Președintele, academician Ioan Aurel Pop care are o deosebită prezență în mediul public abordând ca istoric probleme de mare interes public, ce nasc discuții dar necesită și argumentări, putem continua cu prezența și luările de poziții sau în comunicări științifice a Secretarului General acad. Ioan Dumitrache și a celor patru vicepreședinți.

Astfel viața academică, prin elita sa, participă dar și reflectă în mare parte preocupările și performanțele societății românești. Nu trebuie uitate meritele și activitățile academiilor de ramură, cu numeroase personalități, activități științifice si rezultate performante pe domeniilor lor. Acestea aduc un aport deosebit la consacrarea și renumele cercetării românești chiar în condițiile de subfinanțare în care își desfășoară activitate

Ca în orice domeniu de prestigiu al țării o imagine coerentă și armonioasă asupra Academiei, care să redea reputația de simbol al spiritualității și instituție de prestigiu la nivel național și internațional este consfințită și printr-un „Manualul de identitate vizuală al Academiei Române”. De multe ori academiile sunt ținta unor atacuri injuste și nedocumentate, dar trebuie specificat că Academia Română rămâne „cel mai echilibrat pilon al societăţii româneşti, cu rol de consacrare a elitelor”.

Viorel Gaftea