Academia Română la 160 ani! Institutul de Virusologie

Într-un moment când Academia Română serbează 160 ani de la fondare (1866- 2026) și are loc o Conferință a cercetării științifice realizate pe domenii specifice în cadrul Secțiilor, instituția fiind principala entitate dedicată cercetării fundamentale din România, vom prezenta Institutul de Virusologie „Ștefan S. Nicolau” – https://virology. ro/ .

Programul aniversar al Academiei a fost completat în perioada de 30-31 martie 2026 de Conferința cercetării științifice „Cercetarea științifică în institutele Academiei Române”. Amintind de două elemente de fond ce dau sustenabilitate și reziliență economică și socială, „alimentația și sănătatea”, continuăm în acest număr cu prezentarea Institutului de Virusologie „Ștefan S. Nicolau” din București (IVN), fondat în anul 1949 de către prof. Ștefan S. Nicolau, institut localizat în București, Șos . Mihai Bravu 285.

Într-o perioadă când lumea era sub efectul maladiilor incurabile și a atrocităților date de războaie, Ștefan Nicolau, inițial ca student și asistent al descoperitorului virusului poliomielitic, prof. Constantin Levaditi, s-a dedicat cercetării fundamentale în medicină, studiilor clinice aplicate în epidemiologia virală, vaccinurilor virale, infectivitatea și imunitatea în infecțiile virale și chimioterapia antivirală.

Tot el a fondat institutul -IVN care, pe parcursul evoluției și dezvoltării sale, a parcurs pași semnificativi în domeniul bolilor virale cu relevanță pentru sănătatea publică (SIDA, hepatita virală, boli virale respiratorii, boli virale emergente), a dezvoltat programe de cercetare și în domeniul unor tulburări neurodegenerative și psihiatrice, pentru cancer, terapii antivirale și antitumorale. Rezultatele semnificative în domeniul medical, al sănătății au condus cercetarea spre genetică moleculară și proiectarea vaccinurilor.

Într-o lume în care apar și astăzi noi maladii, pandemii, misiunea Institutului este vitală societății în rolul de a sprijini și derula o strategie națională de combatere a bolilor infecțioase astfel:

– generarea de rapoarte pentru politica de sănătate și practică medicală;

– testarea aplicării noilor tehnologii de prevenție, diagnosticare în condiții reale;

– dezvoltarea de medicamente antivirale, proceduri și tehnologii terapeutice.

Conferința Cercetării Științifice din Academia Română din 2026 a Secţiei de știinţe medicale, cu locul de desfășurare în Amfiteatrul Nicolae Cajal, a Institutului de Virusologie „Ștefan S. Nicolau”, a permis d-nei Director dr. Carmen C. Diaconu să pună în evidență și să puncteze activitatea și mare parte din realizările institutului în cercetare, în proiecte, marcând principalele repere ale activității. Poate trebuie precizat aici că Secția mai are un important Institut specializat în domeniul antropologiei românești în cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer”.

Nu putem să nu amintim de mentori, de personalitățile care au contribuit la formarea disciplinei, la primii pași în domeniul atît de special al imunologiei și virusologiei. Amintim în primul rând pe Constantin Levaditi (1874-1953), absolvent al Facultății de Medicină din București (1897) și cu activitatea de început ca asistent de laborator la Departamentul de Bacteriologie, condus de Victor Babeș la Paris.

Putem cita din cariera și realizările sale că „ Levaditi a avut contribuții semnificative în virologie, sifilografie și chimioterapie. În 1909 a demonstrat, în cooperare cu Karl Landsteiner, prezența virusului poliomielitei și în alte țesuturi decât cel nervos, și anume în secrețiile nazofaringiene, în glandele salivare și în ganglionii limfatici intestinali”.

De reținut ca realizare că deja din 1911, Levaditi a izolat virusul poliomielitei, a definit histopatologia bolii și a demonstrat ultrafiltrabilitatea virusului poliomielitei apoi a coordonat două tratate de virologie și a avut a avut discipoli în Franța iar în Romania pe Stefan S. Nicolau, NM Constantinescu, N. Cajal.

Institutul IVN poartă numele lui Stefan S. Nicolau (1896 – 1967) care a obținut în 1920 diploma de doctor în medicină la Facultatea de Medicină din Cluj. Tot la Cluj a început colaborarea cu Levaditi. Apoi Ștefan Nicolau a scris studii de pionierat privind boli virale precum: herpesul, rabia, poliomielita, infecțiile cu poxovirus, febra aftelor, epiteliomul aviar, boala Aujeszky (pseudorabie) și altele, toate aceste în general până în 1939. El a dezvoltat conceptul de infravirus, o cercetare de vârf deja pe domeniul acizilor nucleici. Ștefan S. Nicolau este fondatorul Institutului de Virusologie al Academiei Române.

Institutul de Virusologie Ștefan S. Nicolau, cronologic este una dintre primele instituții de specialitate din Europa, a sărbătorit în 2019, 70 de ani de la înființare. Inițial se formase o echipă de inframicrobiologie a Academiei, din care s-a dezvoltat în propriu-zis Institutul de Virusologie. În structura IVN regăsim departamentele : Infecții virale emergente, Virologie moleculară, Patologie celulară și moleculară, Strategie, Educație, Documentație și IT (SEDI), Farmacologie și Centrul de Imunologie.

Acestea sunt sprijinite în activitatea de cercetare de: Laboratorul de Proteomică, Laboratorul de Biologie Moleculară, Laboratorul de culturi celulare, Laborator BSL3 ( biosecuritate de nivel 3) și Facilitatea pentru animale (suport cercetare). Seminariile, cursurile de formare și Workshopurile cu tematici ca „Mecanisme genetice implicate în transformarea leucemică a neoplasmelor myeloproliferative” completează atât activitatea cât și partea educațională oferită de institut.

Publicațiile, granturile, brevetele, mobilizarea în activități și prezența mass-media completează activitatea institutului pe un palier larg dedicat cercetării în principal. Lista extinsă de publicații https://virology.ro/ publications/ constituie un support științific și educațional deosebit de bogat și prețios în domeniu.

Participarea în numeroase granturi și proiecte internaționale https://virology.ro/grant/ (ex. Dezvoltarea Cercetării Genomice în România – ROGEN) aduce atât experiență cât și o recunoaștere internațională. Nu în ultimul rând, lista de Brevete OSIM, (Patente https://virology.ro/patents/ ) confirmă valoarea excepțională a institutului, a cercetării din Academia Română, a continuității în cercetarea medicală românescă și valoarea ei.

Proiectele prioritare, strategii de vaccinare, COVID-19, SARSCov-2, statusul imun post-vaccinare, determinarea capacității neutralizante, școala doctorală, expertiza virusologică, serologică, participarea în proiecte internaționale, constituie doar o parte din activitatea curentă.

La an aniversar al Academiei Române nu putem decât să le urăm continuitate și succes.

Viorel Gaftea