ACASĂ / ARTICOLE / ECOURI

ECOURI

EMINESCU DRAMATURG

Eminescu visa să realizeze un dodecameron dramatic din care nota zece titluri: „Dragoș- Vodă”; „Alexandru cel Bun”; „Ștefan cel Mare”; „Bogdan cel Chior”; „Ștefan cel Tânăr”; „Petru Rareș”; „Alexandru și Ilieș”; „Alexandru Lăpușneanu”; „Despot – Vodă”. „Momentul „Alexandru cel Bun” e foarte sumar înfăptuit. Voievodul își arată temerea ca sângele Mușatinilor să nu aducă vrajbă după moartea lui. Pe un …

Citeşte articolul »

Răutatea umană – o analiză sistemică multidisciplinară – Interviu imaginar cu Dumitru Grigore

Geo Călugăru – Domnule Dumitru Grigore aș dori să-mi spuneți ce este răutatea umană? Dumitru Grigore – Răutatea umană este un fenomen universal, prezent în toate epocile istorice, în toate culturile și în fiecare aspect al vieții sociale. G.C. – Cum definiți dumneavoastră răutatea umană? D.G. -Cu toate că pare un concept intuitiv, definirea sa precisă este dificilă, deoarece se …

Citeşte articolul »

Cum explică Eminescu rădăcinile ontologice ale expansionismului rusesc

Eminescu a înțeles, înainte de verdictul „Congresului de la Berlin – (1/13 iulie 1878), că dreptul invocat de el, nu va avea câștig de cauză, într-o Europă nepregătită să abandoneze ea însăși rămășițele semibarbariei, cu atât mai mult, să facă față celei asiatice. Eminescu a început să caute semnele genunii care determină comportamentul Rusiei, dincolo de pretinsul său misionarism istoric. …

Citeşte articolul »

MISTERELE CREIERULUI „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” Lucian Blaga (1895-1961)

Primul mister al creierului – CONȘTIINȚA.  Aceasta este cheia, puterea creierului. Un concept prin care toate elementele sunt adunate în puterea cerebrală, prin care omul cunoaște ceea ce se petrece în corpul său, împrejurul său, poate gândi, se poate orienta, poate să știe ce are de făcut, poate să știe, în totalitate, unde și cum se află. Se consideră, la …

Citeşte articolul »

Rigoare și Inefabil

Un lucru este sigur, în cazul de față: muzicianul și poetul sunt contopiți în aceeași ființă. Ambii (muzicianul și poetul) vor să dezvăluie lumii, în care sunt parte, tot ce cunosc despre lucruri, stări de spirit, speranțe, amintiri, mirări și neclintite destine. Cu alte cuvinte, vin și nu se tem, cu sufletul în palme și-l oferă, necondiționat semenilor. Cred despre …

Citeşte articolul »

Camil Petrescu – Biografie literară –

S-a născut pe strada Filantropia din București, în 9 aprilie 1894. Într-o convorbire cu Camil Baltazar, acesta îi mărturisește: „Copilăria mi-a fost umbrită de dispariția părinților. M-am pus pe învățat cu temeinicie și îndârjire”. Ca elev dovedește aptitudine pentru matematică iar aceasta rămâne constantă până la sfârșitul vieții. Să ne amintim că și eroul din romanul „Ultima noapte de dragoste, …

Citeşte articolul »

Nevoia perpetuă de a ne întoarce la Eminescu

Evocând geniul limbii noastre, mi-au venit în minte ultimele cuvinte ale lui George Călinescu despre Eminescu, consemnate în ianuarie 1965 în „Cronica optimistului” din revista „Contemporanul”: „Un geniu este, de plânge sau de râde, un gânditor care lasă o dâră sonoră de foc pe traiectoria lui cosmică, dând o lecție de construcție umanității”. Deși de la nașterea sa se împlinesc …

Citeşte articolul »

Semnificația deosebită a faptelor în devenirea personalității umane

Primind recent volumul „Radu Theodoru, un destin împlinit”, scrisă de Florentin Popescu, un nume rezonant în peisajul literar actual, doresc să mă aplec spre a detalia câteva din gandurile mele. Ceea ce urmează să încununeze truda Domniei Sale este cercetarea, cu profundă responsabilitate a imensului material documentar, pus la dispoziție de generalul maior de două stele în retragere, pilot în …

Citeşte articolul »

Nicolae Dabija „Pe urmele lui Orfeu” sau despre „Povara memoriei”

Editura Detectiv Literar Nu sunt mulți cei ce-și asumă povara memoriei… Scriitorul Nicolae Dabija a fost unul dintre aceștia, convingându-ne că trebuie să ne asumăm ca pe o datorie morală îndemnul conținut în această carte apărută la Editura Detectiv Literar, în care eu văd, înțeleg și simt că scriitorul și-a asumat conștient, răstignirea pe crucea verbului a fi și, de …

Citeşte articolul »

Petre Țuțea – „Un Seneca al românilor”

Mai 1986. Pe 8 mai a acestui an se împlineau 65 de ani de la înființarea Partidului Comunist Român. Conducerea Casei de Cultură a Ministerului de Interne ținea morțiș ca evenimentul să fie marcat prin invitarea unei persoane care luase parte nemijlocit la înființarea , în urmă cu 65 de ani, a Partidului Comunist Român, care să dezvăluie, cum s-a …

Citeşte articolul »