In secolul VI, la venirea slavilor, în spațiul Carpato-danubiano-pontic, poporul ro-mân și limba română erau constituite în elementele sale esențiale cu simboluri, care au impresionat popoarele vecine din Europa. Acestea sunt specifice evoluției istorice și sunt legate de cultura și civilizația creată. Simbolurile din istoria noastră sunt legate de Domnitori, eroi, personalități, evenimente, ocupații, obiceiuri. Dintre evenimente, bătălia de la …
Citeşte articolul »Popoarele migratoare pe teritoriul României – Avarii
Avarii ajunși în Europa sunt considerați o populație înrudită cu hunii, o rămășiță a hunilor sau huni din altă dinastie (alt grup de triburi). Numiți de greci Avaroi și de latini Avares, erau o populație nomadă din Asia Centrală, din Turan, locul de origine al numeroaselor seminții nomade care au vânturat țările din Răsărit, Apus și Miazăzi. Erau numiți de …
Citeşte articolul »Popoarele migratoare pe teritoriul României – Gepizii
Mulți scriitori medievali au amintit în cronicile lor de popoarele migratoare și printre semințiile germanice i-au enumerat și pe gepizi. De multe ori, autorii se inspirau unul de la altul mai vechi și necunoscând bine subiectul – popoarele dispăruseră în timpul lor – le denumeau după cum aflaseră din scrierile confraților mai vârstnici. În secolul al VII-lea, geograful din Ravenna, …
Citeşte articolul »Popoarele migratoare pe teritoriul României – Hunii
Cronicile chinezilor numeau pe barbarii din Nord, triburile hu care au invadat popoarele sedentare din Sud. Ca să stăvilească pericolul nomad a fost edificată o barieră de aproape 6.000 de kilometri, în timpul dinastiei Ming, numită Marele Zid. Spre sfârșitul secolului al III-lea î.e.n. când dinastia Han începea să conducă China, triburile nomade din Nord s-au unificat, fiind cunoscute sub …
Citeşte articolul »Popoarele migratoare pe teritoriul României
Spre sfârșitul timpurilor istorice cunoscute sub numele de Antichitate și începutul Evului Mediu, întreaga Europă și o parte din Asia, au fost răvășite de o amplă mișcare a popoarelor, grupurilor etnice și triburilor. A fost un fenomen complex economic, social, politic și militar. Vânzoleala generală, cu intermitențe, a durat câteva secole. De fapt toată Istoria Lumii este o mare și …
Citeşte articolul »Brașov 1987 Preludiul Revoluției Române din decembrie 1989
Revolta spontană de la Brașov din 15 noiembrie 1987 a fost o surprinzătoare acțiune de protest a muncitorilor împotriva politicii economice și sociale draconice a Partidului Comunist Român în frunte cu secretarul său general Nicoale Ceaușescu. Prin modul de desfășurare și amploarea manifestației, dar și prin efectele sale, mișcarea avea să prefigureze Revoluția din decembrie 1989, constituind practic prologul acesteia. …
Citeşte articolul »Asediul Vienei 1683
La sfârșitul secolului al XVII-lea spațiul centreuropean a fost tulburat de un conflict între două puteri copleșitoare ca forță și resurse, care a angrenat în eveniment oameni și mijloace de pe trei continente. Confruntarea dintre Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman poate fi apreciată ca o dispută între civilizații, mentalități, credințe, o gigantică luptă între Cruce și Semilună. Asediul Vienei din …
Citeşte articolul »1655 Razboiul seimenilor
La mijlocul secolului al XVII-lea, răzvrătirea oștenilor din Țara Românească și Moldova a provocat mari tulburări care au dus la masacrarea unor boieri, incendierea caselor, numeroase jafuri și silnicii. Asocierea la răzmeriță a unor categorii sociale inclusiv țărănimea, a amplificat revolta. A fost necesară alianța militară a celor trei Țări Românești: Muntenia, Moldova, Transilvania pentru a distruge focarele de împotrivire …
Citeşte articolul »MIHNEA al III-lea
Alianța românească dintre principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea (1648-1660), Domnul Moldovei Gheorghe Ștefan (1653-1658) și Domnul Țării Românești Constantin Șerban (1654-1658) nu a fost pe placul Porții Otomane, așa că suveranii celor două Țări Românești au fost iavaș-iavaș maziliți: Constantin Șerban la 20 ianuarie 1658, Gheorghe Ștefan la 13 martie, iar principele Rákóczi al II-lea a murit la 7 …
Citeşte articolul »ÎNTEMEIEREA MOLDOVEI
La 2 februarie 1365, regele Ungariei și al Poloniei (sub numele de Ludwik din 1370), Ludovic (Lajos) I de Anjou, supranumit cel Mare (1342-1382), a emis o diplomă prin care acorda o compensație urmașilor lui Dragoș ale căror proprietăți din Moldova fuseseră confiscate de Bogdan, noul voievod. Actul consacra – după afirmațiile istoricilor – emanciparea de sub suzeranitatea maghiară al …
Citeşte articolul »