ACASĂ / ARTICOLE / ISTORIE (pagina 4)

ISTORIE

1 DECEMBRIE 1918 PERSONALITĂȚI REMARCABILE

1 DECEMBRIE 1918 PERSONALITĂȚI REMARCABILE Anul 1918 este sorocul împlinirii speranţelor legitime ale Neamului Românesc. Statul Naţional Unitar Român a fost consacrat prin voinţa Românilor exprimată prin actul de la 1 decembrie la Alba Iulia. Procesul Unirii a fost îndelungat şi convulsiv. Începutul a fost făcut de Mihail Viteazul care în 1600 a reuşit unirea conducerilor politice a celor trei …

Citeşte articolul »

1784 – RĂSCOALA LUI HORIA, CLOȘCA ȘI CRIȘAN

1784 – RĂSCOALA LUI HORIA, CLOȘCA ȘI CRIȘAN Spre sfârşitul secolului al XVIIIlea, în Transilvania s-a desfăşurat una dintre cele mai violente mişcări sociale: răscoala păturilor defavorizate împotriva nemiloasei asupriri a claselor suprapuse, nobilimea şi biserica catolică. Faptul că ţărănimea şi iobagii erau în majoritate români, iar nobilimea era în marea ei majoritate maghiară a dat o conotaţie specială tulburărilor: …

Citeşte articolul »

BĂTĂLIA DE LA CODRII COSMINULUI

BĂTĂLIA DE LA CODRII COSMINULUI La 15 septembrie 1485, la ora prânzului sau puţin mai târziu, s-a desfăşurat o ceremonie rarisimă: depunerea jurământului de vasalitate al Domnului Moldovei, Ştefan, în faţa regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea (1447-1492), pe câmpia de lângă oraşul Colomeea. Sacrificiul era făcut de Ştefan pentru ajutorul promis de rege în vederea recuceririi cetăţilor Chilia şi Cetatea …

Citeşte articolul »

ŢĂRILE ROMÂNE ȘI RĂZBOIUL CRIMEEI (1853-1856)

ŢĂRILE ROMÂNE ȘI RĂZBOIUL CRIMEEI (1853-1856) Unul din proiectele politicii expansioniste ţariste avea ca obiectiv ocuparea Constantinopolului şi a strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, pentru a avea acces la Mediterană. Planul a fost realizat etapă cu etapă. Tratatul de pace ruso-turc de la Kuciuk Kainargi (1774) prevedea dreptul de liberă circulaţie a navelor comerciale ruseşti în Marea Neagră şi Strâmtori, precum …

Citeşte articolul »

ALEXANDRU IPSILANTI

ALEXANDRU IPSILANTI Nemulţumiţi de prestaţiile Domnilor pământeni şi nesiguri pe loialitatea lor, sultanii otomani au hotărât să numească în Ţările Române, oameni credincioşi, de obicei dintre marii dregători de origine greacă rezidenţi în cartierul stambuliot Fanar. Începând din 1711 în Moldova şi 1715/16 în Ţara Românească, a fost instaurat regimul domniilor fanariote, sfârşit prin mişcarea patriotică din 1821 a pandurului …

Citeşte articolul »

ÎNCEPUTUL DOMNIEI LUI MIRCEA CEL BĂTRÂN – SEPTEMBRIE 1386

ÎNCEPUTUL DOMNIEI LUI MIRCEA CEL BĂTRÂN – SEPTEMBRIE 1386 – În urma victoriei de la Posada împotriva ungurilor cotropitori din noiembrie 1330, Basarab I, unificatorul voievodatelor dintre Carpaţi şi Dunăre, a consacrat apariţia unui stat medieval românesc. Acesta avea să fie cunoscut în Istorie sub denumirea de Ţara Românească, cu fruntariile între Dunăre la sud, munţii Carpaţi la nord şi …

Citeşte articolul »

GURUSLĂU 1601

GURUSLĂU 1601   Precizare: la curtea imperială din Praga, gravorul Aegidius Sadeler a înfăţişat portretul de visu al lui Mihail Viteazul în ianuarie – februarie 1601, la vârsta de 43 de ani. Inscripţia lămuritoare: Michael Waivoda Walachiae Transalpinae. Semnătura eroului martir cu caractere chirilice era Mihail. Din aceste motive, voi întrebuinţa numele Mihail, aşa cum procedez şi la grafia numelui …

Citeşte articolul »

CĂLUGĂRENI 1595

CĂLUGĂRENI 1595   În septembrie 1593, Mihail a fost numit bei în Ak-Iflac (Ţara Românescă) de către Înalta Poartă, urmând să plătească un haraci de 155.000 galbeni. La înnoirea domniei în Ţările Române, negustorii şi cămătarii din Istanbul care avansaseră bani pentru cumpărarea înaltei dregătorii cereau garanţii şi puneau monopolul pe mărfuri cerute în Imperiu: oi, ceară, miere, sare, cherestea, …

Citeşte articolul »

RĂZBOIENI 1476

RĂZBOIENI 1476 Multe supărări provocase ghiaurul Ştefan al Moldovei puternicului padişah otoman, Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Nu trecuse decât un an de când într-o marţi, în ziua friguroasă de 10 ianuarie 1475, la Vaslui, zeci de mii de credincioşi ai sultanului ajunseseră martiri ai lui Allah, fiind căsăpiţi de oştenii răzvrătitului domn al Moldovei. Acelaşi rebel îndrăznise să înlocuiască …

Citeşte articolul »

BELGRAD 1456

BELGRAD 1456 În pofta sa nesăţioasă de cuceriri, noul sultan otoman Mehmed al II-lea (1451-1481) a început în aprilie 1453 asediul Constantinopolului, capitala trufaşului Imperiu Bizantin de odinioară, care acum se limita la un minuscul teritoriu ale cărui fruntarii se zăreau de pe meterezele oraşului. Asaltul final din 29 mai a consacrat desfiinţarea unui imperiu şi înfiinţarea altuia. Însă pofta …

Citeşte articolul »