ACASĂ / ARTICOLE / ISTORIE (pagina 5)

ISTORIE

RĂZBOIENI 1476

RĂZBOIENI 1476 Multe supărări provocase ghiaurul Ştefan al Moldovei puternicului padişah otoman, Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Nu trecuse decât un an de când într-o marţi, în ziua friguroasă de 10 ianuarie 1475, la Vaslui, zeci de mii de credincioşi ai sultanului ajunseseră martiri ai lui Allah, fiind căsăpiţi de oştenii răzvrătitului domn al Moldovei. Acelaşi rebel îndrăznise să înlocuiască …

Citeşte articolul »

BELGRAD 1456

BELGRAD 1456 În pofta sa nesăţioasă de cuceriri, noul sultan otoman Mehmed al II-lea (1451-1481) a început în aprilie 1453 asediul Constantinopolului, capitala trufaşului Imperiu Bizantin de odinioară, care acum se limita la un minuscul teritoriu ale cărui fruntarii se zăreau de pe meterezele oraşului. Asaltul final din 29 mai a consacrat desfiinţarea unui imperiu şi înfiinţarea altuia. Însă pofta …

Citeşte articolul »

ISTORIA ALTFEL – RUXANDRA MOLDOVEANĂ

ISTORIA ALTFEL – RUXANDRA MOLDOVEANĂ Fiica cea mică a lui Vasile Lupu, Domn al Moldovei (1634-1653), era vestită pentru frumuseţe şi înţelepciune. Pentru „comoara” sa, domnul dorea un ginere încoronat, ori din Polonia, ori din Muntenia, ori din altă ţară. Mulţi peţitori a avut Ruxandra, nobili, prinţi, însă nu i-au plăcut (prinţul Wiesznowiecki) ori nu erau de calitate (contele Potocki). …

Citeşte articolul »

PROCLAMAȚIA DE LA ISLAZ

PROCLAMAȚIA DE LA ISLAZ Revoluţiile de la 1848 din Ţările Române s-au circumscris în fenomenul revoluţionar european. Temporal, nu au fost simultane, nu au avut aceeaşi durată în timp, nu au evoluat cu aceeaşi intensitate. Dacă în Moldova a fost o mişcare revoluţionară la sfârşitul lunii martie, în celelalte două Ţări Româneşti au avut o reuşită temporară, în Muntenia fiind …

Citeşte articolul »

DUALISMUL AUSTRO-UNGAR

DUALISMUL AUSTRO-UNGAR La 2 decembrie 1848, ziua comemorării înfrângerii Austriei şi Rusiei de către Napoleon la Austerlitz (1805), împăratul Ferdinand I, rege al Ungariei şi Boemiei, a renunţat la tron în favoarea tânărului său nepot Francisc Iosif (Franz Joseph I). Transferul de putere a avut loc în orăşelul Olmütz din Moravia, unde curtea imperială habsburgă a găsit adăpost, după părăsirea …

Citeşte articolul »

TROPAEUM TRAIANI DE LA ADAMCLISI

TROPAEUM TRAIANI DE LA ADAMCLISI   Un valoros monument edificat de romani se află în Dobrogea în localitatea Adamclisi. Aşezarea poartă un nume otoman ca urmare a îndelungatei stăpâniri turceşti de peste patru secole şi jumătate a Dobrogei (1420 – 1878). Adamclisi înseamnă Biserica Omului (Adam, conform religiei musulmane, este primul om, iar klisi – biserică, provine din grecescul ecclesia). …

Citeşte articolul »

PACEA DE LA ADRIANOPOL

PACEA DE LA ADRIANOPOL Asasinarea lui Tudor şi invadarea Ţărilor Române de oştirea otomană în mai 1821 a însemnat sfârşitul revoluţiei pandurilor împotriva abuzurilor fanariote şi boiereşti. În urma Protocolului de la Berlin (martie 1822), Poarta a fost obligată de puterile europene să asculte dorinţele locuitorilor Principatelor Române. Delegaţiile boierilor munteni şi moldoveni au prezentat în aprilie 1822 cerinţele ţării: …

Citeşte articolul »

RĂSCOALA DE LA 1907

Ciocnire între cavaleria regală și țărani în Comănești

RĂSCOALA DE LA 1907   În perioada modernă, România era considerată o ţară eminamente agrară. Ţărănimea era talpa ţării. Era cea care, prin efortul său, asigura bunăstarea şi chiar huzurul păturilor sociale superioare (mai mult sau mai puţin privilegiate), dintre care unele aveau o situaţie mai bună decât a plugarilor. Dar exploatarea accentuată a masei ţărăneşti avea să ducă la …

Citeşte articolul »

ABDICAREA DOMNITORULUI ALEXANDRU IOAN CUZA

ABDICAREA DOMNITORULUI ALEXANDRU IOAN CUZA   La 5 ianuarie 1859 a fost ales Domn al Moldovei Alexandru Ioan Cuza şi la 24 ianuarie aceeaşi persoană a fost votată ca Domn al Ţării Româneşti. Românii, ingenioşi, s-au prevalat de exprimarea lacunară a Convenţiei de la Paris, care nu specifica dacă acelaşi candidat poate fi ales ca Domn şi în Moldova şi …

Citeşte articolul »

ROMÂNIA MODERNĂ, LA ÎNCEPUT DE DRUM

ROMÂNIA MODERNĂ, LA ÎNCEPUT DE DRUM   În urma victoriei de la Şelimbăr, din 18 octombrie 1599, Mihail Viteazul a devenit principe al Transilvaniei. La 6 mai 1600 a început ocuparea Moldovei şi câteva zile mai târziu, la 27 mai, în actul emis de cancelaria din Iaşi, se intitula domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi a toată ţara …

Citeşte articolul »