ACASĂ / ARTICOLE / MITOLOGIE ȘI FOLCLOR ROMÂNESC

MITOLOGIE ȘI FOLCLOR ROMÂNESC

Locuri de pelerinaj și turism spiritual legate de credințe populare și fenomene sacralizate

Locuri de pelerinaj și turism spiritual legate de credințe populare și fenomene sacralizate

De-a lungul timpului, oamenii au căutat semne ale sacrului în natură, interpretând fenomenele neobișnuite ca manifestări ale divinității. Astfel au apărut locuri considerate sfinte, miraculoase sau binecuvântate, care au devenit puncte de pelerinaj și atracții turistice aparte. Aceste spații, aflate la granița dintre natură, credință și tradiție populară, continuă să atragă mii de vizitatori dornici de vindecare, liniște sufletească sau …

Citeşte articolul »

JOCUL POPULAR–mijloc de relaxare și de transmitere a tradițiilor românești

JOCUL POPULAR–mijloc de relaxare și de transmitere a tradițiilor românești

Jocul popular poate fi înţeles ca acea activitate ludică răspândită în comunităţile tradiţionale (în special rurale) care implică reguli, dinamici de grup, simboluri şi practici transmise de la o generaţie la alta. În cultura românească, el are rădăcini adânci şi îndeplineşte simultan mai multe roluri: element de divertisment, de socializare, de transmitere a tradiţiei, dar şi de consolidare a identităţii …

Citeşte articolul »

Simboluri în creația populară românească

Simboluri în creația populară românească

Creația populară românească este, înainte de toate, o formă de a comunica ceea ce cuvintele nu pot spune: legătura profundă a omului cu natura, cu divinul, cu lumea nevăzută. În centrul acestei creații se află simbolurile – forme aparent simple, dar încărcate de sensuri adânci, transmise din generație în generație, ca o moștenire vie a spiritualității românești. Simbolurile nu sunt …

Citeşte articolul »

Eveniment cultural la Vetrișoara

Eveniment cultural la Vetrișoara

În localitatea Vetrișoara din județul Vaslui a avut loc un eveniment cultural cu semnificații aparte. Locul de desfășurare a fost Muzeul sătesc, proprietatea familiei Gabriela și Ioan M. Cânea. S-a pornit de la un simpozion cultural ajungând în timp la o serbare câmpenească la care au participat reprezentanții unor fundații, asociații, instituții culturale atât din județul Vaslui dar și din …

Citeşte articolul »

Specificul zonelor folclorice din România – Moldova, Bucovina, Mehedinți, Harghita (V)

Specificul zonelor folclorice din România - Moldova, Bucovina, Mehedinți, Harghita (V)

Situată la confluența mai multor mari arii cultural europene, România este un mozaic de zone folclorice cu identități bine conturate, modelate de relieful variat, de istoria zbuciumată și de conviețuirea cu numeroase comunități entice. Fiecare regiune păstrează un specific folcloric distinct, transmis din generație în generație. Dinamica istorică a spațiului românesc, aflat la intersecția drumurilor comerciale și a marilor imperii(otoman, …

Citeşte articolul »

Terorismul internațional și efectele sale globale (II)

Terorismul internațional și efectele sale globale (II)

Dacă sursele americane de informații sunt demne de încredere, atunci componenta fundamentală a terorismului internațional contemporan este organizația Al Qaeda. Din multiplele surse americane deschise, printre care și „San Francisco Chronicle” Oficiul Internațional de Informații din Washington și altele, rezultă că organizația teroristă Al Qaeda s-a născut la Peshavar, localitate strategică din Pakistan, situată în apropierea trecătorii Kebir, care face …

Citeşte articolul »

Specificul zonelor folclorice din România – Dobrogea, Oltenia, Argeş (IV)

Specificul zonelor folclorice din România - Dobrogea, Oltenia, Argeş (IV)

Specificul zonelor etnogeografice din țara noastră este ilustrat în special prin cultura populară bogată și variată, transmisă din generație în generație, conservată și îmbogățită cu noi elemente caracteristice diferitelor epoci istorice. Dobrogea-un caleidoscop etnic și cultural Comparativ cu alte regiuni ale ţării, Dobrogea are o particularitate folclorică deosebită. Cultura populară a Dobrogei a fost considerată mult timp a fi una …

Citeşte articolul »

Specificul zonelor folclorice din România (III) – ŢARA OAŞULUI

Specificul zonelor folclorice din România (III) - ŢARA OAŞULUI

Cu altitudini maxime de 400-500m, Depresiunea Oaş cuprinde comunele şi satele: Orașu Nou, Prilog, Racșa, Orașu NouVii, Certeze, Huta, Certeze și Moișeni, Vama, Vama Bai, CălineștiOaș, Lechința, Coca, Târșolț, Aliceni, Boinești, Bixad, Cămărzana, Bătarci, Tarna Mare și Negrești-Oaș, cel mai mare oraș al Țării Oașului, așezate de-a lungul văilor. Ţara Oaşului este una dintre cele mai pitoreşti zone etnofolclorice din …

Citeşte articolul »

Specificul zonelor folclorice din România (II)

Specificul zonelor folclorice din România (II)

Potrivit unor informaţii având ca sursă wikipedia, referitoare la etimologia cuvântului folclor, termenul a fost propus de arheologul englez William John Thoms (1803-1885), la mijlocul secolului al XIX-lea, în anul 1846. Acesta a asociat cuvintele „folk” care are sensul de curent popular și „lore” care înseamnă înțelepciune orientată către un subiect aparținând surselor tradiționale. Folclorul românesc a suferit multe influenţe, …

Citeşte articolul »

Cultul „Crăițelor” perpetuat la românii din Serbia și Bulgaria (vlahi)

Cultul „Crăițelor” perpetuat la românii din Serbia și Bulgaria (vlahi)

Românii noștri au „călătorit” cu turmele lor peste toți munții Peninsulei Balcanice și ai Europei. Pe unde au trecut au ridicat așezări și au instituit obiceiuri care au rezistat până în zilele noastre. Astfel, mai există încă în sudul Dunării, între Morava-Timoc (Serbia de N-E) şi Timoc Vidin (Bulgaria de N-V), o zonă folclorică, având filoane din straturi străvechi, încă …

Citeşte articolul »