MITOLOGIE ȘI FOLCLOR ROMÂNESC

Anul acesta vă voi oferi un florilegiu de colinde. Colindele noastre sunt producții literare scrise de diecii care s-au inspirat din Noul Testament, Viețile Sfinților și, mai cu seamă apocrife (scrieri iudaice și creștine care erau prezentate ca fiind scrieri biblice dar erau compuse târziu între sec. II î.Hr. și sec. IV-VI d. Hr interzise, fiind socotite necanonice). Deoarece colindele …

  Nu mă voi opri prea mult asupra Daimonologiei, partea mitologiei care se ocupă cu forțele supranaturale ale naturii și reprezentările lor mitice. Istoria daimonologiei la români este atestată începând cu Dimitrie Cantemir la care găsim printre „nume necunoscute ce amintesc de cultul străvechi al Daciei” unele făpturi daimonice: Stahia, Dracul din vale, Frumoasele, Joimărița, Zburătorul, Striga, Tricoliciul. Iar în …

În Prima Carte a lui Moise, Facerea, din Vechiul Testament, prezentând actul creației, citim: Când Dumnezeu a făcut cerul și pământul, nu exista încâ nimic, nici măcar iarbă „ … pentru că Domnul Dumnezeu nu trimisese încă ploaie pe pământ și nu era nimeni care să lucreze pământul. Ci numai abur ieșea din pământ și umezea toată fața pământului. Atunci, …

În articolul trecut am vorbit despre etnogonie – formarea popoarelor și a denumirilor lor. De această dată vom spune câte ceva despre nomogonie – procesul complex al legității mitice. Nomogonia reglementează viața cosmică și viața umană; reglementare care poate fi de natură divină sau umană. Reglementarea divină emanând chiar din actul creației, iar cea umană din exercițiul descoperirii cosmosului și …

Genezele mitice corespund întrebărilor metafizice pe care și le-a pus omul primitiv în legătură cu tot ce era în jurul lui: ce este lumea și care sunt stihiile ei? (cosmogonia); cine a făcut această lume? (teogonia); când și de ce s-au diferențiat popoarele lumii? (etnogonia);care este rostul sexualității? (erotogonia); în ce relații se află ordinea și legitatea firească a naturii …

Nu voi încerca să insist prea mult asupra originii mitologiei și implicit al tradițiilor noastre, dar, consider că încercarea, pe care am făcut-o în numerele trecute, de a stabili originea geto-dacă a românilor precum și importanța acestor strămoși ai noștri în istorie și în lume, era absolut necesară. Faptul că susțin importanța fondului geto-dac în mitologia noastră, nu anulează însă …

RĂSFOIND VECHILE HRISOAVE Motto: Era un popor brav, acela care a impus tribut superbei Împărătese de marmură a lumii, Roma. Era un popor nobil, acela a cărui cădere te împle de lacrimi, iar nu de dispreț. (Mihai Eminescu) V-am împărtășit, în numărul trecut al revistei, intenția mea de a face cunoscută lumea geto-dacă și a stabili locul Dacilor în istoria …

TRACOLOGIA ȘI TRADIȚIILE ROMÂNEȘTI În ultima vreme tracologia din România și-a extins câmpul de acțiune în toate domeniile, așa că rezultatele tracologiei mitologice nu mai pot fi neglijate atunci când ne referim la substratul și ereditatea mitologică. Așadar, în articolul de astăzi intenționez să marchez etapele principale de dezvoltare științifică și personalitățile culturale care au contribuit la promovarea ipotezei trace …

NOSTALGIA PARADISULUI Am discutat în numărul trecut despre diversele tradiții rezultate din cultul moșilor și strămoșilor, trecerera și adaptarea lor de la geto-daci la creștinism. Credința conform căreia, la un moment dat s-a petrecut ceva care a dus la căderea omului, omul primordial care trăia în grădina raiului, înțelegea graiul animalelor, și s-a trezit deodată năpăstuit pe Pământul care se …

MOȘII ȘI STRĂMOȘII – BABELE În articolul din luna ianuarie, despre brad, aminteam de cultul morților. Aș vrea să vorbesc, de această dată, despre tradiții și datini moștenite din moși-strămoși , despre acești moși ai timpului sacru și cultul lor. Mircea Eliade în De la Zalmoxis la Ganghs-Han, subliniază faptul că realitățile religioase autohtone au supraviețuit, mai mult sau mai …