ACASĂ / ARTICOLE / SPIRITUALITATE (pagina 8)

SPIRITUALITATE

PATRIARHUL TEOCTIST ARĂPAŞU SAU VIAŢA UNUI IERARH ORTODOX DE LA COMUNISM LA LIBERTATE

PATRIARHUL TEOCTIST ARĂPAŞU SAU VIAŢA UNUI IERARH ORTODOX DE LA COMUNISM LA LIBERTATE   Nu este uşor să vorbeşti despre viaţa unui mare ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, mai ales când acesta fost chiar patriarhul. Tânărul Toader a fost înainte de toate un călugăr ce provenea dintr-o familie săracă din localitatea Tocileni, din judeţul Botoşani. A intrat în monahism la …

Citeşte articolul »

PERSONALITATEA LUI IULIU HOSSU EPISCOP ȘI CARDINAL

PERSONALITATEA LUI IULIU HOSSU EPISCOP ȘI CARDINAL   Naşterea și copilăria. Primul cardinal român din șirul celor trei pe care i-a dat neamul nostru în timpurile contemporane s-a născut la data de 30 ianuarie 1885, în partea centrală a Transilvaniei, localitatea Milaş din judeţul Mureş-Oşorhei, actualmente Bistriţa-Năsăud, ca al treilea băiat din căminul conjugal al preotului român unit Ioan şi …

Citeşte articolul »

JULIUS POPPER – CONCHISTADORUL ROMÂN AL ȚĂRII DE FOC

JULIUS POPPER CONCHISTADORUL ROMÂN AL ȚĂRII DE FOC   Cucerirea continentului sudamerican este o poveste cu personaje extraordinare, printre care se află şi un român: Julius Popper. Călător şi explorator, inginer şi întreprinzător, om de ştiinţă şi scriitor, el a lăsat urme adânci în istoria Ţării de Foc. Julius Popper s-a născut la 15 decembrie 1857, în familia unui intelectual …

Citeşte articolul »

COPILĂRIA LUI CRIȘAN ÎN SATUL STRĂUŢI

COPILĂRIA LUI CRIȘAN ÎN SATUL STRĂUŢI   Este meritul incontestabil al domnului profesor doctor Ioachim Lazăr, cercetător ştiinţific principal gradul I, originar din satul Crişan. Dânsul a clarificat, până în cele mai mici amănunte, faptele şi eroismul martirului Gheorghe Crişan, cel de-al treilea conducător al revoluţiei ţăranilor români de la 1784, alături de Horea şi Cloşca, precizând că „acesta s-a …

Citeşte articolul »

SOCIOAUTOBIOGRAFIE

SOCIOAUTOBIOGRAFIE   „Noi nu putem dori să ieşim din societate, fără a vrea să încetăm de a fi oameni”. (Emile Durkheim) Am fost pusă deseori în situația de a-mi analiza sub lupă propria existență, dar niciodată nu am putut să reduc persoana mea la o singură frază, o singură trăsătură definitorie. Acest aspect mă determină să mă gândesc la mine …

Citeşte articolul »

„PROPORȚIA DE AUR” ÎN OPERA EMINESCIANĂ

„PROPORȚIA DE AUR” ÎN OPERA EMINESCIANĂ   Adevărul nu resultă din deduceri logice decât numai în matematică (Mihai Eminescu)   „PROPORȚIA DE AUR” „Proporția de aur”, „Proporția divină” sau „Secțiunea de aur” (sectio aurea în limba latină), evidențiată prin „Raportul de aur” sau „Numărul φ (phi)”, notat uneori și cu Φ, semnifică o relație de proporționalitate care se realizează între …

Citeşte articolul »

RUGĂCIUNEA UNUI DAC POEMUL CA BINECUVÂNTARE ȘI BLESTEM

RUGĂCIUNEA UNUI DAC POEMUL CA BINECUVÂNTARE ȘI BLESTEM   Este evident că atunci când a scris Rugăciunea unui dac, Eminescu era într-o fază de profundă decepție. Era mistuit de o durere pe care doar o menționează, dar despre care nu dă amănunte. Poemul e o rugăciune, deși una neobișnuită, ciudată, dar totuși rugăciune. Este interesant de remarcat că deși nu …

Citeşte articolul »

DUMITRU ARIZAN, EROU SAU NEGUSTOR ÎNŞELAT?

DUMITRU ARIZAN, EROU SAU NEGUSTOR ÎNŞELAT?   Prin multe momente de cumpănă a trecut Roşiorii de Vede în seculara lui existenţă. Nu i-a fost deloc bine în anul 1821 când, după ce a fost desemnat de Tudor Vladimirescu ca loc de supraveghere a trupelor turceşti de la Dunăre, a fost ocupat şi incendiat de către otomani, dar nici în noiembrie …

Citeşte articolul »

MIHAI EMINESCU – MIT FUNDAMENTAL AL CULTURII NAŢIONALE

MIHAI EMINESCU MIT FUNDAMENTAL AL CULTURII NAŢIONALE   Dincolo de funcţia cognitvă a mitului, care reflectă nivelul cunoaşterii la care a ajuns în acel moment colectivitatea care i-a dat naştere, M. Eliade evidenţiează funcţia lui etică, modelatoare, educativă şi formativă: „mitul înfăţişează modele pentru comportarea omenească şi prin însăşi aceasta conferă existenţei semnificaţie şi valoare” („Aspecte ale mitului“, Bucureşti, 1978). …

Citeşte articolul »

10 MAI A DAT ȚĂRII UN REGAT

Actul Proclamării Regatului România

10 MAI A DAT ȚĂRII UN REGAT   Hotărârile Divanurilor ad-hoc din Moldova şi Muntenia (7 şi respectiv 8 octombrie 1857) prevedeau, printre altele, „Prinţ străin cu moştenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare d-ale Europei şi ai cărei moştenitori să fie crescuţi în religia ţării”; „Prinţ străin cu moştenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare d-ale Europei, ai cărei moştenitori născuţi …

Citeşte articolul »