ACASĂ / ARTICOLE / ȘTIINȚĂ

ȘTIINȚĂ

Academicianul Prof. Dr. Mihai Ciucă

Pionier al tratamentului prin infectarea malarică, al paraliziei generale progresive Problema misionară a medicinei a fost și va rămâne totdeauna, aceea de a păstra și apăra sănătatea, iar la nevoie de a vindeca bolnavii. Sună ca un verdict, ce trebuie respectat, dar totdeauna aplicat! În teorie sună frumos și chiar admirabil, dar mai este el astăzi însușit, în egală măsură, …

Citeşte articolul »

Omul și virusurile: Marea bătălie

Stephen Hawking, fizician și teoretician al originii universului, de cea mai mare altitudine și cuprindere, aducea în atenție perspectiva sumbră a extincției speciei umane în urma atacurilor tot mai necruțătoare exercitate de virusuri. În era dinozaurilor, planeta noastră era dens populată de de aceste ființe pe care le cunoaștem datorită fosilelor descoperite în diverse locuri, aglomerări uneori abundente, cum aflăm …

Citeşte articolul »

Gheorghe C. Vrănceanu – Spațiile neolonome

Era toamna anului 1978, când intram pentru prima dată în amfiteatrul de la etajul I, proaspăt renovat, de la Facultatea de Construcții Civile și mă simțeam într-un fel, destul de stingher, căci nu am zărit figuri cunoscute. Am “ales” un loc, în rândul trei, care era liber și “aerisit”. Nici în spate, nici în față, nici alături nu se așeza …

Citeşte articolul »

Alexandru Husar

Când am intrat în restaurantul Casei Universitarilor din Cluj, împreună cu fratele meu, cineva ne-a făcut semn să venim la masa dânsului. Dezorientat și timid, mi-am urmat fratele și ne-am așezat la masă. Nu știam ce se poate întâmpla, căci în sală erau două anunțuri de dimensiuni impresionante, afișate la loc vizibil, prin care se atrăgea atenția că “În acest …

Citeşte articolul »

Dr. Jean Neagoe

“Il n’y a que ceux qui sont dans les batailles qui les gagnent” (Numai cei care luptă, câștigă.) Louis Antoine de Saint-Just “Il n’y a que ceux qui sont dans les batailles qui les gagnent” (Numai cei care luptă, câștigă.) Louis Antoine de Saint-JustEra în octombrie 1969, când un student din Mali, mi-a oferit două ziare în limba franceză, în …

Citeşte articolul »

Dumitru D. Brezulescu – progresul rural în România

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Alexandru Vlahuță, în a sa “România pitorească”, făcea o descriere a satului Novaci, la sosirea sa, pe aceste meleaguri. Pe la prânz intrăm în Novaci – un sat lung, de nu se mai sfârșește, așezat la poalele munților, în frumoasa vale a Gilortului. Casele albe, învăluite în dramiță (șindrilă mai lungă), răsar ici-colo, prefirate pe …

Citeşte articolul »

Mihail D. Hangan – Creator al școlii românești de beton armat

Pe profesorul universitar Mihai D. Hangan, îl știam din cărțile sale, despre betonul armat, dar personal, l-am cunoscut abia în 1958, atunci când a venit de la București, pentru a continua desfășurarea acestui modul, în locul predecesorului său Constantin Avram. Venea la două săptămâni, lunea, când după șase ore de curs eram și noi și dânsul supra saturați. In prealabil, …

Citeşte articolul »

Hermann Julius Oberth părintele rachetei cosmice

Astăzi, oamenii de știință din întreaga lume, îi consideră ca părinți fondatori, ai științei rachetelor și astronauticii, pe cei trei bine cunoscuții cercetători: Konstantin Țiclovschi, americanul Robert Hutchings Goddard și sibianul Hermann Oberth. Acesta vede lumina zilei la Sibiu, în familia chirurgului Julius Oberth. Mama sa, Valeria, era fiica medicului și poetului de limbă germană Friedrich Krasser. După doi ani, …

Citeşte articolul »

Academician DULIU MARCU 135 de ani de la nastere

Face parte dintre personalitățile, pe care nu avem voie (dreptul) să-i ignorăm, căci el a fost pe drept cuvânt, un adevărat inovator, în arta construcțiilor din țara noastră. Prin activitatea sa deosebită, a contribuit la schimbarea înfățișării urbanistice a Bucureștiului, dar și a altor mari orașe precum: Timișoara, Oradea, Craiova, Constanța. Acesta s-a născut la 23 martie 1885, la Calafat, …

Citeşte articolul »

CONSTRUCȚIILE ȘI DRUMUL LOR

Din cele mai vechi timpuri, omul, pentru a putea supraviețui, avea nevoie de hrană și un loc unde trebuia să se odihnească și să se adăpostească, fie pentru a se putea apăra de capriciile naturii (soare, ploaie, îngheț), fie de viețuitoarele sălbatice, fie pentru a-și agonisi „avutul” sărăcăcios de care avea nevoie. În evoluțuia sa el a trecut printr-o lungă …

Citeşte articolul »