Benone Sinulescu s-a născut la 24 mai 1937 în comuna Șiriu județul Buzău, într-o familie de țărani gospodari, moștenind talentul de a cânta de la tatăl său. Școala elementară a urmat-o în comuna natală, după care a urmat cursurile unei Școli Medii Tehnice din Buzău, iar mai târziu, Școala Specială de Muzică din București. După ce a cântat în corul bisericii și s-a afirmat pe plan local, în 1956, a înregistrat primele melodii la Radio România: Străina mamii străină, La Lenuța sub cerdac și În Munții Buzăului.
În anul 1960, la inaugurarea Sălii Palatului din București a cântat alături de Maria Tănase, sub bagheta lui Ionel Budișteanu, dirijorul orchestrei. A urmat o carieră de succes incontestabil, cântând cu renumite orchestre și ansambluri, printre care și Ciocârlia, unde, a descoperit-o și lansat-o pe Irina Loghin, cu care, avea să facă un cuplu artistic apreciat, primul duet al muzicii populare românești. Cariera lui Benone Sinulescu avea să strălucească în continuare, participând la numeroase concerte, spectacole și emisiuni la radio și televiziune, turnee în țară și în străinătate și, din 1967 înregistrând mai multe discuri Electrecord, iar după 1990 și la alte case de discuri.
Prin vocea sa caldă, inconfundabilă, Benone Sinulescu a fost îndrăgit de publicul de toate vârstele și categoriile sociale, el interpretând cu măiestrie atât melodii de pe plaiurile natale (Buzău), cât și din celelalte zone ale țării, inclusiv romanțe, cântece de petrecere și de pahar. După Revoluția din decembrie 1989, Benone Sinulescu a continuat să cânte cu același succes la public, readaptându-și, într-o anumită măsură, stilul, îndreptându-se și spre genul etno, agreat mai mult de tânăra generație. Astfel, a cântat atât singur cât și împreună cu grupurileRo-Mania,Millenium,Hora,Etnorepurtând noi succese pe eșichierul muzicii românești.
Dintre nenumăratele șlagăre nemuritoare culese, lansate sau interpretate de-a lungul anilor de Benone Sinulescu, enumerăm (într-o ordine aleatorie): Radu mamii Radule, Mână caii vizitiu, La căsuța cu pridvor; Vin mândruță, vin pe potecuță; Cine bate seara, la fereastra mea, Cât e Șiriul de mare, Crâșmăriță din Buzău, Mă dusei să trec la Olt; Măi bădiță, măi Gheorghiță; În grădina lui Ion, Ionică (Scrisoare de la mama), Lume dragă lume, Roata vieții, Hai bordei; Zărzărică, zărzărea; Hai pupă mă, Dulce-i vinul, Hai noroc și la mai mare!
Toate acestea, ca și multe altele, se regăsesc pe mai bine de 30 de albume de discuri vinil, casete audio și cd-uri, fiind foarte melodioase și încântând auzul de la prima audiție. Printre albumele lui Benone Sinulescu se găsesc și un disc vinil și două cd-uri cu colinde și cântece de Crăciun, apărute după 1990. În paralel cu activitatea muzicală și discografică, nea Beny (cum era numit de cei ce îl îndrăgeau) a participat și la numeroase emisiuni de televiziune, inclusiv în programele de Revelion.
Pentru meritele sale pe tărâm artistic a primit numeroase ordine și distincții printre care și Meritul Cultural, dar cu siguranță cel mai mare premiu a fost iubirea nemărginită a publicului de toate vârstele. După 2010, exasperat de infernul Capitalei s-a refugiat în comuna Bârzava, județul Arad, localitatea natală a soției lui, unde, au realizat o frumoasă gospodărie, el fiind pasionat și priceput cultivator de pomi fructiferi.
Marele artist a fost căsătorit cu Elena Sinulescu, pe care a cunoscut-o în casa reputatei cântărețe Ileana Sărăroiu, cu care, a avut un mariaj fericit de 40 de ani, dar marele regret e că nu au putut avea copii. Benone Sinulescu a încetat din viață la 18 noiembrie 2021 din cauza unei maladii pulmonare și a fost înmormântat cu onoruri militare în cimitirul Eternitatea din Arad, lăsând în urmă o discografie impresionantă, cu numeroase melodii de neuitat, iar casa lui părintească din comuna Șiriu, a fost transformată de autoritățile locale în Casă Memorială.
Horațiu Măndășescu
Independența Română – Independența prin cultură Revista INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ incearcă să renască plăcerea şi iubirea pentru cultura neamului românesc.
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro