Cafeaua și ceaiul sunt consumate în prezent în întreaga lume în cantități absolut uriașe. Substanța activă pe care cele două plante ne-o furnizează este cofeina (cafeina), dar la aceasta se adaugă alte câteva zeci, chiar sute de substanțe care contribuie și modelează efectele cofeinei care nu se consumă niciodată ca atare, cu excepția fiolelor de uz medical.
Compoziția complexă a cafelei sau ceaiului asigură aroma agreabilă, gustul spre amar dar în organism adaugă cafeinei și alte efecte. Ceaiul este preferat mai cu seamă în țările extrem-orientale și asiatice, iar cafeaua în Europa și America de Nord. Ambele stimulează activitatea creierului, dar există unele diferențe, cafeaua fiind mai rapidă în efect, alertează, ceaiul predispune la ideația meditativ-contemplativă.
Efectul de socializare este remarcabil în ambele cazuri. În țara noastră acestea nu au o tradiție veche, au pătruns în casele boierești pe vremea când relațiile cu Imperiul Otoman erau mai strânse, pentru ca acum să înregistrăm o utilizare generalizată. Importăm cafea în cantități considerabile. Plantele, cafeaua și Camellia sinensis, cresc în zonele tropicale și subtropicale, peste 50 de state cultivă cafeaua, iar ceaiul are o și mai mare răspândire.
Efectele se exercită mai cu seamă asupra creierului. Este activată starea de alertă, ideația, creativitatea, imaginația, memoria, sociabilitatea. Efectele durează mai multe ore, circa patru, până la șase. Îndeosebi cafeaua induce obișnuință, dependență, consumul devine necesitate, iar cel care nu și-a băut cafeaua de dimineață se simte mai îngreunat în ideație, simte o vagă mahmureală, pofta de activitate e mai redusă, chiar și amabilitatea în relațiile cu ceilalți este mai temperată.
Întreruperea consumului de cafea nu este ușoară, este nevoie de o perioadă de reducere treptată a dozelor, dar dependența este mult mai ușoară decât în cazul fumatului. Efectele biologice sunt importante. Fenomenele de uzură de la nivelul subcelular, celular, al organelor și sistemelor, care stau la baza îmbătrânirii sunt provocate, dincolo de codificarea genetică, de agresiunea oxidativă, realizată de radicalii liberi oxidanți.
Agresiunea metabolică este contracarată de mecanismele anti oxidative de care dispune organismul. Cafeaua și ceaiul conțin antioxidanți puternici, cu efecte asupra bolilor în care componenta de uzură este importantă în geneza lor. Diabetul zaharat a atins o prevalență copleșitoare, în România avem circa un milion sau 1,5 milioane de diabetici.
Compușii din cafea/ceai reduc nivelul zahărului în sânge, și combat instalarea diabetului. Radicalii liberi oxidanți atacă celulele pancreatice producătoare de insulină, acest hormon extraordinar descoperit de Nicolae Paulescu. Prediabeticilor și diabeticilor li se recomandă cafeaua sau ceaiul, dar fără adaos de zahăr (se pot folosi eventual edulcoranți). Așa cum se bea ceaiul în China, Japonia sau India. În privința bolilor cardiovasculare, atât de răspândite, substanțele din cafea/ceai împiedică depunerea de calciu în pereții arterelor, calcificări care le reduc elasticitatea.
Depunerile de calciu sunt un corolar al arterosclerozei. Au efecte favorabile în boala coronariană, dar, atenție, excesul de cafeină poate induce tulburări de ritm cardiac, motiv pentru care se impun restricții în anumite cazuri. Polifenolii din compoziția ceaiului/cafelei combat inflamația cronică, cea care determină și agravează bolile miocardului și arterelor coronare care-l irigă. La hipotensivi, o ceșcuță de cafea redresează tensiunea arterială, dar la hipertensivi acest efect este minor și ca atare, nu sunt contraindicate hipertensivilor, ba chiar dimpotrivă, mai ales ceaiul, deoarece efectele benefice prevalează.
A fost demonstrată și reducerea nivelului colesterolului în sânge. Efecte benefice și în combaterea obezității, prin stimularea arderilor, dacă nu se adaugă zahăr. În bolile de ficat, s-au demonstrat efecte preventive în cancerul hepatic, dar și în ciroza hepatică, iar în hepatitele cornice efectul benefic este realizat mai ales prin combaterea inflamației cronice. Incidența calculilor biliari este mai redusă la consumatorii de ceai/cafea, prin fluidizarea bilei. În cancer, cafeaua protejează față de cancerul de prostată și de sân, pe când ceaiul se remarcă în prevenția cancerului de ovare și de stomac.
În nici un domeniu nu s-a demonstrate un efect cancerigen, în totală opoziție cu fumatul. În osteoporoză nu se înregistrează efecte favorabile, ci mai degrabă negative, frânând depozitarea calciului. Tulburările de ritm cardiac sunt favorizate de consumul exagerat sau chiar mediu de cafea. Insomnia este provocată de consumul în orele târzii ale după amiezii. Cafeina se regăsește într-o serie de băuturi sau produce alimentare, cum sunt cacaoa, ciocolata, băuturile energizante de multe feluri, batoanele energizante etc. În concluzie, prețuiți cafeaua și ceaiul, la cele de mai sus adăugați socializarea în jurul ceșcuței de cafea sau de ceai, tradiție care întreține prietenia și apropierea dintre oameni.
Corneliu Zeana
Independența Română Revistă culturală online – independența prin cultură

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro