Breaking News
ACASĂ / ARTICOLE / JURNAL DE CĂLĂTORIE / Călătorind pe urmele lui Mihai Viteazul

Călătorind pe urmele lui Mihai Viteazul

Începem un nou ciclu de călătorii tematice, urmând să facem câteva incursiuni în diverse locuri din țară, încărcate de istorie și legendă, atrași nu doar de frumusețile turistice ale zonelor cât și de semnifi cația istorică a acestora. Pentru început, vom face o călătorie pe urmele domnitorului Mihai Viteazul (1558-1601) care, în 1600 a reușit înfăptuirea visului de veacuri al poporului român, unirea celor trei provincii românești: Muntenia, Transilvania și Moldova.

Excursia noastră se va desfășura pe două etape, prima în Țara Românească (Muntenia) unde și-a demonstrat curajul și măiestria militară în războaiele cu puternicul Imperiu Otoman, iar apoi, în Transilvania (Ardeal) unde a fost asasinat mișelește de vrăjmașii țării, care n-au văzut cu ochi buni ascensiunea sa, dar mai ales Unirea Principatelor Române de la 1600. Pornim în expediția preconizată din București, nu înainte de a vizita Mănăstirea Mihai Vodă, situată în prezent pe strada Sapienței, numărul 35, în proximitatea Parcului Izvor, una din cele mai vechi clădiri ale Capitalei, ctitorie a lui Mihai Viteazul din 1594, de când era ban al Craiovei. Inițial, Mănăstirea a fost ridicată pe înălțimile Dealului Uranus, numit și Dealul lui Mihai Vodă, numai că din cauza lucrărilor complexe la Casa Poporului, în anii ʼ80, biserica a fost translatată pe locul în care se afl ă astăzi.

Legenda spune că, această construcție ar fi fost înălțată de Mihai Viteazul în semn de recunoștință pentru faptul că, anterior, fi ind condamnat la moarte, în drumul spre execuție s-a rugat lui Dumnezeu într-o biserică din apropiere, promițând că dacă va scăpa cu viață (ceea ce s-a întâmplat) va construi pe locul respectiv o biserică nouă. De aici, ne îndreptăm spre comuna Călugăreni, județul Giurgiu, localitate situată la aproximativ 23 de km sud de București pe Șoseaua Națională BucureștiGiurgiu, unde putem străbate la pas locurile în care, cu cinci secole în urmă, oastea valahă avându-l în frunte pe Mihai Viteazul dădea piept cu hoardele otomane, comandate de vizirul Sinan Pașa.

Pe locurile unde în 1594-1595 s-au purtat bătăliile cu turcii s-au ridicat de-a lungul anilor monumente comemorative, ce pot fi vizitate permanent. Mihai Viteazul și-a ales loc strategic de înfruntare și respingere a trupelor păgâne, un teren mocirlos afl at la confl uența râurilor Neajlov și Câlniștea, cu pâlcuri de păduri și vegetație deasă care, să împiedice desfășurarea unei armate otomane mult mai numeroasă. La circa 1 km de centrul comunei, în satul Crucea de Piatră se găsește un monument comemorativ dedicat bătăliei de la Călugăreni, sub forma unei cruci din piatră, de 3 m înălțime, introdusă într-o capelă recent restaurată de autoritățile locale.

Crucea lui Mihai Viteazul, a fost ridicată pe Dealul Domnului, o înălțime afl ată deasupra satului Crucea de Piatră, pe locul unde se spune că ar fi fost amplasate tunurile lui Mihai Viteazul. Respectivul monument, (în formă de cruce), înalt de 7 m este vizibil din drumul național, iar la el se poate ajunge pe jos de la Biserica Sf. Ilie din localitate. Priveliștea este încântătoare și se deschide spre mlaștina Neajlovului, unde legenda spune că aici Sinan Pașa a fost învins umilitor, căzând de pe cal și pierzându-și ultimii doi dinți. Arealul geografi c din preajma Călugărenilor, este spectaculos și se constituie în zone turistice și de agrement, vizitate în tot cursul anului de mulți turiști români și străini. La poalele munților Leaota, din județul Argeș se înșiruie localitățile Stoenești, Dragoslavele și Rucăr, toate puncte de atracție turistică și loc de pornire pe diverse trasee montane spre culmile masivului Leaota. Comuna Stoenești este situată în sudul culoarului depresionar, pe valea Dâmboviței, între Dealul Piatra, Masivul Leaota și muntele Mateiaș. Aici pe platoul Mălăiștea în 1595, Mihai Viteazul își instala tabăra pentru popas, în timpul retragerii după bătălia de la Călugăreni, din 13 august 1595. Pe acest loc ce poate fi vizitat, se găsește un monument comemorativ, Crucea lui Mihai Viteazul.

Localitatea Stoenești se afl ă la răspântia de drumuri Târgoviște-Voinești-Valea Mare-Pravăț, străbătând Valea Stoeneasca, de unde se poate ajunge pe Dealul Piatra, care oferă o panoramă splendidă. La Stoenești se poate ajunge și de la Câmpulung Muscel pe șoseaua Târgoviște-Câmpulung. Un alt obiectiv al călătoriei noastre pe urmele lui Mihai Viteazul, ar putea fi Biserica Ortodoxă din satul Proieni, județul Vâlcea, unde potrivit unor documente afl ate în arhivele Academiei Române, domnitorul s-a căsătorit religios cu doamna Stanca. Localitatea Proieni în care se găsește biserica menționată este un cătun al orașului Brezoi, situat pe Valea Oltului la câteva sute de metri pe drumul național E81, Râmnicu-Vâlcea – Sibiu. Biserica din Proieni, monument istoric, este mai puțin cunoscută marelui public, fi ind frecventată de un număr mic de localnici. Motivul pentru care biserica nu e vizitată de turiști este acela că, nu este semnalată corespunzător iar din șoseaua națională accesul se face pe un drum neasfaltat, care pe vreme nefavorabilă e plin de noroi.

O haltă importantă pe traseul dedicat cinstirii lui Mihai Viteazul este municipiul Târgoviște, capitala Țării Românești în vremea domniei sale, unde, în 5-8 octombrie 1598 s-a dat bătălia cu turcii care ocupaseră anterior cetatea. Oștile române conduse de Mihai Viteazul, i-au biruit pe otomani, luându-l prizonier pe conducătorul acestora, Ali Pașa. La Curtea Domnească, obiectiv turistic de primă mărime al Târgoviștei, Mihai Viteazul a conceput și pregătit unirea celor trei țări Române, care avea să se înfăptuiască în iunie 1600. În biserica din incinta Curții Domnești se găsește o frescă ce-l înfățișează pe voievod tânăr, în costumul domnesc și cu coroana pe cap. Din excursia la Târgoviște nu poate lipsi vizitarea Mânăstirii Dealu atestată documentar din 1431, situată la circa 6 km de centrul orașului, unde se găsește un muzeu în care se poate vedea semnătura olografă a lui Mihai Viteazul. Aici, în mai 1598 voievodul a semnat Tratatul de alianță cu împăratul Rudolph al IIlea, în care se angajau să se susțină reciproc în lupta împotriva turcilor. Cel mai prețios lucru al lăcașului de cult este necropola din incinta Bisericii Sf. Nicolae, în care se găsește capul lui Mihai Viteazul, adus aici de un oștean credincios după uciderea sa în 1601 și, îngropat lângă osemintele tatălui său Pătrașcu cel Bun.

Pe lespedea de piatră așezată prin grija apropiatului său Radu Buzescu, stă scris: “Aice zace cinstitul și răposatul capul creștinului Mihail, marele voevod ce au fost domn Țării Românești și Ardealului și Moldovei”. Partea a doua a călătoriei noastre pe urmele lui Mihai Viteazul, prin Ardeal, pornește de la Șelimbăr, locul unde în octombrie 1599 a repurtat o strălucită victorie împotriva oastei transilvane condusă de Andrei Báthory. Pe locul unde s-a dus lupta, situat pe raza comunei Șelimbăr (la 7,4 km de municipiul Sibiu), a fost amplasată o troiță de lemn de 3,7 m. înălțime, așezată pe o ridicătură de pământ în formă de trunchi de piramidă (Movila lui Mihai) unde se presupune că ar fi fost îngropați ostașii căzuți în bătălie. Izbânda de la Șelimbăr a deschis drumul glorios al lui Mihai Viteazul, care la 1 noiembrie 1599, în sunete de clopote, trâmbițe și tobe își făcea intrarea triumfală în Cetatea Alba Iulia, Capitala Principatului Transilvaniei, situată pe vestigiile așezării antice Apulum.

În zona istorică a Municipiului Alba Iulia pot fi vizitate Cetatea Alba Carolina (inima orașului Unirii), o fortifi cație impunătoare, cu bastioane, clădită în stil baroc pe o suprafață de peste 100 ha, ce înglobează vechiul castru roman, cetatea medievală și construcția modernă (ridicată în 1715). În incinta și apropierea Cetății, pot fi vizitate și admirate Muzeul și Sala Unirii, Sala Armelor, Parcul Unirii, Catedrala Încoronarea, biserica din lemn ctitorită de Mihai Viteazul și Palatul Principilor Transilvaniei (unde a și locuit voievodul pe timpul șederii sale de zece luni aici), în fața căruia se afl ă statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul. Ultimul obiectiv al călătoriei noastre este orașul Turda, acolo unde Mihai Viteazul și-a găsit sfârșitul la 9 august 1601, asasinat mișelește din ordinul generalului Giorgio Basta (din armata habsburgică).

Locul unde a fost ucis domnitorul se afl ă la circa 3 km sud de centrul municipiului Turda, pe Aleea Obeliscului, unde își instalase tabăra. Acolo unde a fost omorât (tăiat de sabie) și apoi îngropat trupul lui Mihai Viteazul (capul i-a fost dus și înmormântat la Mânăstirea Dealu) s-a construit un obelisc înalt de 1601 cm (cifra simbolică reprezentând anul uciderii voievodului) din marmură albă, de formă triunghiulară, fi ecare latură reprezentând câte unul din cele trei principate unite. În vecinătatea monumentului închinat unifi catorului se găsește o biserică numită Mihai Vodă, copie fi delă a celei din București, ctitorită chiar de Mihai Viteazul. Aici se încheie periplul nostru pe traseele încărcate de istorie, legendă și spiritualitate pe unde a trecut Mihai Viteazul, “Domnul întregitor de neam, care a căzut ca un copaciu”.

Ghid montan-Claudiu Sfetcu

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Parcul Național Semenic – Cheile Carașului Parcuri Naționale din România (III)

Parcul Național Semenic-Cheile Carașului, este o arie naturală protejată, situată în zona de sud-vest a …

Parcul Național Munții Măcinului

Parcul Național Munții Măcinului este o arie protejată situată în partea de sud-est a țării, …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

two + twelve =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: