ACASĂ / ARTICOLE / MUZEE-EXPOZIȚII-COLECȚII-COLECȚIONARI / Casa memorială Anișoara Odeanu

Casa memorială Anișoara Odeanu

Tinutul Pădurenilor, din Județul Timiș, este un tărâm de basm unde s-au păstrat nealterate graiul, datinile și poveştile. Un ținut vast și bogat spiritual, precum e cel al Pădurenilor, nu poate fi explorat într-o zi, trebuie să avem răgazul şi tihna de a vedea partea spirituală a Ghelariului, odinioară important centru minier, aşezat pe hartă încă înainte de Hristos, unde Biserica Greco-Catolică şi Catedrala Pădurenilor străjuiesc nu numai localitatea, ci parcă întreaga vale.În curtea Bisericii Greco-Catolice, acolo unde se înalță semeț, din anul 1898, clădirea istorică a catedralei, la intrarea dinspre stradă, se află o căsuță mică, cu două trepte la intrare, de culoare galbenă, străjuită de o poartă de fier, încadrată între doi stâlpi din cărămidă veche.

Acolo, în căsuța mică și modestă, s-a născut, a trăit și a creat scriitoarea și jurnalista Anișoara Odeanu, personalitate a Ținutului Pădurenilor. Imediat ce urci cele două trepte pătrunzi într-o lume de poveste veche, presărată cu istorii scrise cu ajutorul fotografiilor, documentelor și scrierilor foarte vechi, postate pe pereții albi, vopsiți recent, completate de obiectele de port traditional, maramele vechi și o masa unde scriitoarea probabil lucra. Expoziția a fost realizată cu obiecte din colecția personală a Dnei. Prof. de limba română Eugenia Bojin, pădureancă, susținută mereu de Dl. Dunca Ioan, Iconom Stavrofor, preot paroh localitatea Pădureni al Bisericii Unite romano-catolice și Viceprimar localitatea Parța, ambii iubitori de cultură și tradiții.

Anișoara Odeanu a fost o scriitoare controversată, uitată și redescoperită mult prea târziu dar care promitea foarte mult, fiind extrem de apreciată de criticii literari, printre care și George Călinescu. S-a născut în familia profesorului Aurel Peteanu, profesor de română și latină, publicist, animator cultural în perioada interbelică, al Lugojului și a Vioricăi în luna mai, în localitatea Pădureni, județul Timiș, pe numele ei adevărat s-a numit Doina Stella Graţiela Peteanu. A urmat școala elementară și studiile liceale la Lugoj și Timișoara. La vârsta de 9 ani îi apare poezia După mure în revista Lumea copiilor.Debutează literar cu romanul ”Într-un cămin de domnișoare”, roman primit favorabil de critică, George Călinescu numind-o ”întâia ingenuă a literaturii române feminine”. Pe lângă faptul că romanul îi aduce simpatia criticii literare are și un considerabil succes la public. În decurs de un an se epuizează două tiraje, iar autoarea e oprită pe stradă pentru a i se cere autograful. Poetă și prozatoare, Anișoara Odeanu este și o consecventă publicistă. Timp de aproximativ un deceniu scrie pentru Adevărul literar și artistic, Universul literar, Curentul magazin, Cuvântul, Seara, Ecoul, Revista Fundațiilor Regale, Viața, semnând recenzii, reportaje, interviuri, articole de opinie și articole mondene pentru Adevărul Literar și artistic la rubrica intitulată, Cronica feminină, trezind de cele mai multe ori indignarea unor cititoare care se simt jignite de anumite considerații ironice ROMÂNĂprivind lipsa de stil a bucureștencelor. Prietenii Camil Petrescu, Sebastian, Eliade și Eugen Ionescu sunt indignați de faptul că își risipește talentul cu superficialități gazetărești. De Eugen Ionescu a legat-o o prietenie profundă şi ambiguă, mistificată mai târziu de autoare. La Mircea Eliade şi Mihail Sebastian privea cu amiciţie şi, mai ales, cu o admiraţie mărturisită fără ezitare. Petre Ţuţea, Emil Botta şi Horia Stamatu o vizitau în garsoniera pe care o împărţea cu pictoriţa Nina Batali.La vârsta de șaizeci de ani în 1972, după decesul soțului, se sinucide.

Anișoara Odeanu care a fost în esență un suflet extrem de sensibil ce a alergat o întreagă viață după iubire, iar atunci când omul iubit a încetat din viață, nu a mai considerat că merită să trăiască. S-a îngrijit singură de toate formalitățile necesare înmormântării, după care s-a închis în propriul dormitor, iar a doua zi, trupul i-a fost găsit fără suflare. A lăsat literaturii române o operă remarcabilă din punct de vedere calitativ: ”Într-un cămin de domnișoare”, ”Călător din noaptea de Ajun”; ”Fata lui Codru-împărat”, ”Ciudata viață a poetului”, ”Moartea în cetate”, ”Noaptea creației”, ”Sub lumina verii”, ”Nedumeririle lui Duduță”, ”Legile jocului”, ”Acele lucruri mari”, ”Domnișoara Lou și trandafirul galben”, și ”Katinka sau fantomele de la Valea Lungă”.În prefața romanelor ”Într-un cămin de domnișoare” și ”Călător în noaptea de ajun”, semnate de Anișoara Odeanu, criticul literar Cornel Ungureanu scria: ”…. mereu tentați a ne plasa în univers european, uităm literatura noastră medie, care ne descoperă uneori la o mai mare altitudine a modernității, cuceririle maeștrilor. Ecourile operei lui Camil Petrescu nu pot fi înțelese fără Anișoara Odeanu și Cella Serghi, febra unui timp în care a scris Eliade, Noica, Sebastian, Eugen Jebeleanu nu poate fi apreciată fără a citi, în liniște, o seamă de opere cu străluciri parțiale. Uitate sau în pericol de a fi uitate. Uneori cu iluzia că ne putem lipsi de anumiți autori, de anumite cărți, abandonăm trasee ale devenirii spiritualității noastre- importante trasee.

Pentru cultura română, luxul este prea mare”.Pentru tot ceea ce a fost Anișoara Odeanu și pentru că nu există în România nici un loc dedicat scriitoarei, Consiliul Mondial Român, Organizația București Ilfov, reprezentată de Maria Petrescu, Director Executiv, a organizat în Ținutul Pădurenilor, Județul Timiș, la Casa memorială a scriitoarei, în data de 25 august 2020, un eveniment în memoria poetei, prozatoarei și jurnalistei Anișoara Odeanu. S-a inaugurat Casa Memoriala „ANIȘOARA ODEANU”, iar în semn de mare prețuire s-a procedat la dezvelirea unei plăci distinctive, in memoriam, la intrarea în Casa memorială, ca un omagiu adus întregii operei literare remarcabile lăsată moștenire poporului român. O zi cu mare încărcătură emoțională, alături de oamenii frumoși, calzi, reprezentanții ai Parlamentului României, autorității locale, profesori, dar și reprezentanți ai comunității pădurenilor, care au venit la eveniment și ne-au împărtășit din poveștile și amintirile despre scriitoare.

Vă amintesc pe Dna. Deputat Bianca Gavrilița, Colegiul Timiș, Dl. Dorin Ignuta, Primar localitatea Pădureni, Dl. Dunca Ioan, Iconom Stavrofor, preot paroh localitatea Pădureni al Bisericii Unite romano-catolice, Dl. Ing. Demetrovici Laurențiu, Prim curator Părintele Kadar al Bisericii Unite Greco-catolice din Orțișoara și Dna. Kadar Nicoleta învățător, Dl. Prof. Univ. Ilie Minescu, fost profesor Universitatea de Vest din Timișoara, în prezent profesor Institutul Francez din Timișoara, scriitor, Cavaler al Republicii franceze cu Ordinul Palmes Acadèmiques, Dl. Prof. Înv. Octavian Horia Minda, profesor la Școala Gimnazială nr. 16 „Tache Ionescu” din Timișoara, Secretar al Asociației Învățătorilor Bănățeni, lector Esero România, autor al unor publicații de specialitate pentru învățământul primar, Dl. Sevastian Balescu, coordonator al Asociației Fiii Gorjului -Timișoara 1984, Dnei. Eugenia Bojin, membru CMR reprezentanta Ținutului Pădurenilor, Dnei. Radmanestean Delia, Președinte Casa Doinelor, colecționar de mărămuțe, organizator Festivalul Doinelor, membru CMR pentru localitatea Orțișoara, Dnei. Maria Aiftincai, rapsod popular, colecționar de obiecte tradiționale, membru CMR pentru localitatea Vladimirescu. Județul Arad, Dna. Floarea Ungureanu, Director comunicare CMR și Dl. Marian Stăiculescu, membru CMR București.Pe 31 august 2020, de ziua Limbii Române, Consiliul Mondial Român, Organizația București – Ilfov, a hotărât înființarea Cenaclului Literar „Anișoara Odeanu”. Fondatorii Cenaclului sunt: Maria Petrescu, Aura Ungureanu, Eugenia Bojin, Radmanastean Delia, Maria Aiftincăi și Marian Staiculescu.Sperăm ca mesajul nostru și al Pădurenilor să ajungă peste tot în țară și în lume și să sprijinim cu toții, autorități, organizații, cetățeni, cultura românească.

Sociolog Maria Petrescu, Director Executiv CMR

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Muzeul Național George Enescu – secția Dumitru și Alice Rosetti Tescanu

Muzeul Național George Enescu – secția Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu de …

Muzeul sătesc DACIA – Frătești județul Giurgiu

Călătorul român sau străin în drumul său către Bulgaria, Grecia sau Turcia, cu automobilul, trenul …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

14 + seven =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: