Continuăm serialul nostru dedicat cascadelor din România cu alte câteva, de mare atractivitate turistică pentru iubitorii de natură, drumeție și frumos. În numărul trecut, referindu-ne la cascada Urlătoarea din Munții Bucegi, atenționam că în România mai există una cu nume asemănător în jud. Brașov, în localitatea Vama Buzăului.
Începem așadar călătoria noastră imaginară cu prezentarea Cascadei Urlătoarea situată la marginea comunei Vama Buzăului, la poalele munților Ciucaș, nu departe de vestita Rezervație de zimbri din localitate. Aici, se poate ajunge din București pe șoseaua Ploiești-Vălenii de Munte-Nehoiu-Șiriu-Vama Buzăului (DJ103A), iar din parcarea amenajată urmează o drumeție ușoară de circa 20-30 de minute prin pădure, aer curat (se spune că, aici, poluarea este zero) și peisaje încântătoare. La fața locului mai multe izvoare de apă, liniare, ies direct din munte (Ciucaș) se sparg pe stânci ajungând în pârâul Urlătoarea formând o cascadă cu o înălțime de aproximativ 15 m. Pe alocuri, rocile din jur au o culoare roșiatică, extrem de spectaculoasă.
Zona respectivă ,fiind plină de firișoare de apă, se poate afirma că se merge pe ape, motiv pentru care este necesară o încălțăminte adecvată. Cascada La Chișătoare este situată între Moeciu de Sus și Moeciu de Jos, în apropierea șoselei (DJ112) care leagă cele două localități, dincolo de Pârâul Turcului. Se găsește la cca. 1 km de Cheile Grădiștei, în zona turistică Bran-Moeciu și face parte dintr-o rezervație bio-geologică cu peisaje foarte frumoase și posibilități de drumeții ușoare prin apropiere. Cascada are o înălțime de 15 m., firele de apă cad pe stâncile acoperite cu mușchi, scoțând atunci când ating pietrișul de la bază un sunet special, de unde-i vine și numele (chiș). Iarna, cascada îngheață și ia forma unor coloane spectaculoase de culori impresionante.
Cascada poate fi admirata și din șosea, distanța până la aceasta nefiind mare, existând posibilitate de parcare în apropiere.
Cascada Mare a Văii Rele, este o cascadă naturală, formată din râul Valea Rea (unul din cele două brațe ale râului Doamna), în apropierea comunei Nucșoara, jud. Argeș, aflată în Munții Făgăraș, în zona traseului turistic Valea Rea-Vârful Moldoveanu (cel mai înalt vârf din România, 2.544 m), unul dintre traseele montane preferate de turiștii iubitori de munte și natură.
Cascada, una din cele mai spectaculoase căderi de apă din țară, întinsă pe cca. 100 de metri, în trepte, intră în componența golului alpin Valea Rea-Zarna (rezervație naturală declarată arie protejată din 2004). Se găsește la altitudinea de 1.800 m, iar drumul până la ea este lung și dificil, necesitând condiție fizică și echipament adecvat. Aici, se poate ajunge pe două căi. Dinspre sud, din comuna Nucșoara, satul Slatina se merge pe un drum forestier cu denivelări (motiv pentru care e necesar un autovehicul de teren, puternic, tip JEEP), de aproape 40 km până la refugiul Stâna lui Burnei, unde se lasă mașina, după care, pe un traseu montan marcat cu punct roșu, care urcă spre vârful Moldoveanu.
Traseul respectiv, prin pădure și pe lângă firișoare de apă, ce formează și alte cascade, mai mici, este de un farmec aparte. Dinspre nord cascada este accesibilă pe poteci turistice din munții Făgăraș, traversând creasta și coborând din Portița Viștei (unde se poate ajunge din orașul Victoria, jud. Brașov), apoi la vale, pe traseul marcatcutriunghiulroșu. Ambele trasee sunt spectaculoase, de reală dificultate, nerecomandate începătorilor și cu atât mai puțin iarna, când drumul este adesea închis din cauza pericolului major de avalanșe.
În schimb, potecile montane menționate sunt încărcate de istorie, pe aici făcându-și prezența în anii ‘50, luptătorii partizani din munții Făgăraș ai grupărilor de rezistență anticomunistă din faimoasa comună Nucșoara, jud. Argeș. Cascada Apa Spânzurată este situată în comuna Mălaia, jud. Vâlcea nu departe de stațiunea Voineasa, la aproximativ 10 km de intrarea în Cheile Latoriței, care, se află în partea sudică a munților Latorița și în partea de nord a munților Căpățânii în apropierea lacului de acumulare Petrimanu, pe pârâul Turcinu Mare. Aici, se ajunge pe un drum forestier dificil ce se formează din DJ701D (Ciunget-Galbenul), care urcă pe marginea pârâului, necesitând mașină de teren. Cascada se află la o altitudine de 1.100 m.
Apa cascadei cade de la o înălțime de 35 m pe o stâncă de calcar cristalină, peste roci colorate superb, părând suspendată în aer (de unde îi vine și numele). Se varsă în pârâul Turcinu Mare care contribuie la alimentarea lacului Vidra. Întreaga zonă (drumul prin pădure pe Valea Latoriței și împrejurimile cascadei) este acoperit de o vegetație luxuriantă ce dă impresia unui ambient exotic de o rară frumusețe și originalitate. Iarna, apa cascadei îngheață, existând posibilitatea de a nu mai fi văzută, motiv pentru care, cea mai bună perioadă de vizitare a ei este vara, când și drumul este mai accesibil. Cascada Cociu cunoscută și sub denumirea Cascada Rușeț după numele pârâului din vecinătate, pe care s-a format. Cascada Cociu se găsește în partea centrală a munților Mehedinți, la câțiva kilometri de stațiunea Băile Herculane.
Este considerată drept cea mai înaltă cascadă din România, detronând-o pe cea aflată până de curând pe primul loc, Cascada Cailor din jud. Maramureș (pe care o vom prezenta numărul viitor), cu o cădere de apă pe stâncile calcaroase de la o înălțime de circa 120 m. Cascada Cociu se găsește la o altitudine de 670-790 m, iar aici se poate ajunge pornind din Băile Herculane. Astfel, se merge pe DN67D (care leagă stațiunea de Baia de Aramă și Târgu Jiu), se trece de ștrandul și camping-ul 7 Izvoare până la Crucea Ghizelei situată la circa 4,5 km de orașul balnear într-o curbă mare unde Pârâul Ogașul Rușeț se varsă în râul Cerna.
Aici, se lasă mașina în parcarea din proximitate (amenajată) și, se pornește pe jos spre cascadă, pe un traseu de dificultate medie, de aproximativ 2 km în urcuș, marcat cu punct roșu, ce poate fi parcurs în circa două ore prin pădure și natura cu aspect sălbatic ce dă senzația de junglă. Pe vreme nefavorabilă (ploaie, ninsoare), drumul e mai periculos, necesitând prudență maximă. Dar, odată ajuns la cascadă, uiți de dificultățile traseului (plin de copaci doborâți de intemperii) și admiri splendoarea ei și a împrejurimilor, căderea apei în toate dimensiunile sale, într-o experiență de neuitat.
Cascada Bigăr
Încheiem excursia noastră imaginară pe meleagurile românești, binecuvântate de căderi de apă spectaculoase, cu prezentarea celei mai titrate cascade din țară, Bigăr, clasată pe primul loc în topul din 2013 al site-ului World Geographic.
Situată în comuna Bozovici jud. Caraș-Severin, pe Valea Minișului din munții Aninei, este parte integrantă a Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, arie protejată din anul 2000. Cascada Bigăr se găsește la paralela 45N și la ea se poate ajunge pe DN57B Anina-Valea Minișului-Bozovici, aflându-se la mică distanță de șosea, ce poate fi parcursă cu pasul. Izvorul Bigăr este alimentat de un curs de apă subteran ce iese brusc (țâșnește) la suprafață de sub o stâncă în Peștera Bigăr, aflată în apropiere și unde se poate ajunge pe jos în circa 10 minute. După ce străbate aproximativ 200 m, apa calcaroasă se varsă în râul Miniș, de pe o stâncă acoperită de mușchi, formând o cascadă de travertin (tuf calcaros), căderea producându-se de la 50 m înălțime.
Culorile se schimbă în funcție de razele soarelui, dând impresia de apă vie, într-un cadru spectaculos, unic. Iarna, țurțurii de gheață formează un veritabil palat de cleștar supranumit și Palatul Prințesei Ghețurilor. În ziua de 7 iunie 2021, un perete al cascadei Bigăr s-a prăbușit sub propria-i greutate, distrugându-se parțial cascada, spre regretul turiștilor și autorităților. Ceea ce inițial părea un dezastru ireparabil, s-a dovedit a nu fi așa datorită capacității naturii de a se regenera miraculos. Mușchii pe care cădea apa și-au revenit, crescând rapid, apa creând noi forme spectaculoase, astfel încât, cu toate că nu mai are imaginea de odinioară, cascada a căpătat o haină nouă, foarte interesantă, redevenit obiectiv turistic de vizitat.
Claudiu Sfetcu
Independența Română Revistă culturală online – independența prin cultură

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro