Case ecologice…. sau reîntoarcerea la origini

Motto:
Bordeiaș întunecos /Bordeiaș întunecos/
Off, offf, offf, offf, off
Mult îmi ești tu drăgăstos/ Când mă faci să vin pe jos/
Off, offf, offf, offf, off

Până la urmă, o casă ecologică ar trebui să fie sănătoasă, eficientă energetic, non-poluantă dar și economică (ca să nu spunem nepărat ieftină). Ce este o casă sustenabilă? Ai auzit vreodată termenii „casă sustenabilă”, „casă ecologică” sau „casă eco” și te-ai întrebat ce înseamnă? Este esențial să înțelegem ce înseamnă o casă eco și cum poate contribui la îngrijirea planetei, pentru a adopta un stil de viață sustenabil. Casele eco – casele din materiale ecologice sunt mai mult decât structuri; sunt un angajament pentru un stil de viață sustenabil. Bordeiul este un tip de locuință semiîngropată, cunoscut în România, dar și în țările vecine.

Este cea mai veche locuință permanentă cunoscută pe teritoriul României, identificată în situri arheologice din preistorie până în vremurile noastre. A coexistat din vechime, până după Primul Război Mondial, cu casa de suprafață, dominând în câmpia Dunării. Săpăturile arheologice au dovedit că bordeiul este specific zonelor de câmpie cu posibilități limitate de procurare a combustibilului și a materialelor de construcții. Fiind o locuință îngropată, asigura o izolare termică și eoliană superioară locuințelor de suprafață, implicând în consecință un consum redus de combustibil, astfel că era adecvat zonelor cu posibilități limitate de procurare a unor materiale de construcție (piatră, lemn). Din aceste motive, bordeiul a fost locuința preponderentă în zonele de câmpie.

Podeaua bordeielor era sumar amenajată cu un strat de lut bine bătut, amestecat în decursul folosirii locuinței cu cenușă. Nicăieri nu a fost găsită pardoseală de lemn. Bineînțeles că este un model de locuință veche de când lumea, însă ultimele tendințe în materie de arhitectură ecologică folosesc, de ceva vreme, soluții constructive asemănatoare, într-o tratare high-tech, reunind avantajele naturale ale adăpostirii unei cladiri în pământ– izolație termică și fonică excelentă și puțin costisitoare – la care se adaugă confortul tehnologiilor moderne și designul de ultimă oră.

Interesul pentru acest tip de locuire a apărut în mediile arhitecturale odată cu crizele energetice de la începutul anilor ’70, ce au stimulat soluțiile alternative ce foloseau energie solară și alte metode ecologice de a economisi resursele neregenerabile, protejând în același timp și mediul înconjurator. Principiul de bază pe care funcționează casele de acest fel este transferul întârziat de căldură între sol și atmosferă, la o adâncime suficientă temperatura rămânând relativ constantă (13-14 grade Celsius) în tot cursul anului. O clădire ce are două sau trei laturi în contact direct cu solul va folosi mult mai puțină energie pentru încălzire, iarna și pentru răcire, vara, diferența de temperatură ce trebuie acoperită fiind mult redusă față de construcțiile conventionale, de la suprafață.

Ele au fost echipate cu tot felul de aparate electronice pentru a fi aduse la standardele de viață actuale ale omului modern. Suntem deja la un punct în care casele, dar și aparatura casnică devin tot mai mult inteligente. Există deja o anecdotă potrivit căreia toate în casă sunt inteligente: televizorul, frigiderul, aspiratorul, ușa de la intrare… până mi-am dat seama că cel mai prost sunt eu când i-am zis ușii să se deschidă și fiindcă eram răcit nu m-a recunoscut și stau afară fiindcă nu am cheie! Am început să rezonez cu ecologia, să realizez că lucrurile simple ne pot aduce un anumit nivel de liniște interioară, în urmă cu ceva timp.

Venim în lume pentru a fi în serviciul ființei umane, pentru a face conexiunea între oameni, pentru a evolua, pentru a iubi și poate pentru a scrie acest articol: Case ecologice…. sau reîntoarcerea la origini. Ce este o casă ecologică? O casă eco, sau o casă ecologică, este proiectată pentru a avea un impact minim asupra mediului. Ideea de bază a caselor ecologice gravitează în jurul utilizării materialelor durabile, a designurilor eficiente energetic și a încorporării caracteristicilor care reduc consumul lor de energie și emisiile de carbon.

Pentru a descrie o casă drept casă eco, trebuie să luăm în considerare impactul său asupra mediului nu numai după ce casa a fost construită, ci și pe întreaga durată a procesului de construcție. De la energia utilizată și carbonul produs în timpul fabricării și transportului, până la construcție și performanța energetică a casei odată ce este construită și funcționează. În general, când ne gândim la o casă eco-friendly, ne gândim la o casă care nu oferă doar adăpost, ci are și grijă de mediul înconjurător prin impactul său redus asupra planetei. Casele eco joacă un rol crucial în promovarea unui stil de viață sustenabil.

Pe măsură ce ne confruntăm cu provocări de mediu, de la schimbările climatice la poluarea apei și cea a aerului, caracteristicile durabile ale locuințelor sunt mai mult decât o tendință; sunt o necesitate. Casele ecologice nu sunt mai prejos față de cele de beton. Din contră, sunt mai rezistente la cutremur, mai sănătoase și rezistă până la două ore la temperaturi de 2.0000 C, înainte ca pereții să ia foc. “Pentru cei care folosesc proiecte bune și respectă regulile, este posibil ca locuințele lor să nu aibă nevoie de îmbunătățiri mai des decât ar avea o casă de beton”, a declarat pentru IMOPEDIA, Ioan Nemes, specialist în domeniu și deținător al brandului Natural Home. Umezeala este cea care poate ridica cele mai multe probleme, în cazul locuințelor ecologice. Tocmai de aceea, clienții, împreună cu constructorii lor, trebuie să aleagă un loc cât mai înalt sau să așeze construcția pe o fundație de beton și, pe cât posibil, la soare.

„Așezarea la soare nu este o problemă pentru că o casă ecologică nu se încinge la soare. Chirpiciul, de exemplu, este un material cu o capacitate uriașă de termoizolare. Caracteristica lui este aceea că primește căldura cu greutate și o cedează greu, ceea ce asigură veri răcoroase și ierni călduroase”, a declarat pentru IMOPEDIA, Virginia Mareș, constructor case ecologice Natural Construct. „O categorie aparte o reprezintă zonele cu risc seismic, unde recomand construcția de case ecologice cu baloți de paie, nu pământ.

Paiele sunt mai flexibile, dar trebuie notat faptul că o construcție din chirprici este oricum mai rezistentă la cutremure decât o casă din beton”, arată Ioan Nemes. Normele aflate în vigoare garantează o durată de viață de 20 de ani pentru casele din chirpici, dar constructorii spun că în realitate, o casă bine întreținută poate depăși o perioadă de 70 de ani. Casele ecologice sunt construite din materiale neprocesate cum obișnuiau să facă bunicii noștrii. Sunt soluții ieftine și sustenabile. Sunt realizate din material natural cum ar fi lemn, pământ, baloți de paie și îmbinări ale acestora. Casele ecologice sunt mai degrabă o curiozitate pentru piața imobiliară din ziua de azi, deși ele au fost unele dintre primele metode de construcție ale omului.

Casele ecologice se pot construi din orice material natural, de preferință din cel aflat cel mai aproape de locul construcției. Pot avea o multitudine de forme și nu există o limitare pentru dimensiunea casei, în lume există chiar blocuri din baloți de paie. Structurile sunt considerate sănătoase, ecologice și rezistente, “deși mulți încă asociază ideea de casă ecologică cu sărăcia din zonele rurale”. În România adâncimea de îngheț este cuprinsă între 0,70 m și 1,10 m, sub nivelul terenului. Deoarece sub adâncimea de îngheț a solului, temperatura pământului este relativ constantă, în jur de 8-12°C, se realizează economii substanțiale la energia necesară încălzirii unei asemenea locuințe, pe timp de iarnă, respectiv răcirii acesteia vara.

De asemenea, schimbul de aer cu exteriorul este mult redus – ceea ce, pe de o parte, ajută enorm la izolarea termică, iar pe de alta, poate crea potențiale probleme cu calitatea aerului, fiind esențială instalarea de sisteme de ventilare performante. Dar acest inconvenient este redus de costurile de întreținere și riscurile de incendiu sau cutremur care sunt mult mai reduse, ca și cerintele de spațiu – lucru important în condițiile unor preturi ale terenurilor în continuă creștere. Dezavantajele țin mai ales de înfiltrarea apei, ce este, bineînțeles, o problemă semnificativă atunci când 3 din pereții casei sunt sub nivelul solului, fiind necesare măsuri speciale de drenare și hidroizolații.

Structura necesară pentru susținerea unui acoperiș de pământ va fi mai robustă și deci mai costisitoare decât în mod obișnuit. Deși încă rar utilizată, această soluție constructivă este o opțiune interesantă pentru cei care doresc ca locuințele lor să nu afecteze peisajul și să fie mai aproape de natură. Arhitecți importanți, cum este Malcolm Wells, promovează locuințele îngropate și beneficiari de talia lui Bill Gates (a cărui casă a fost descrisă de Condo într-un articol) au optat pentru acest mod de locuire.

În prezent, printre cele mai ecologice și sustenabile case pot fi cele construite din pământ și cele construite parțial în pământ sau acoperite cu pământ și vegetație cu ierburi și arbuști. Casele acoperite cu pământ și cele îngropate parțial sau aproape total în pământ, chiar dacă sunt construite cu materiale moderne, pot fi considerate sustenabile și cu un impact redus asupra peisajului natural, periurban sau urban. Cele mai frumoase, interesante și provocatoare proiecte sunt cele construite pe terenuri în pantă. Terenuri care pot genera soluții în care o casă poate avea parter și etaj “văzută din vale” sau doar cu parter și subsol atunci când o privim din deal.

Pentru o casă “sub pământ”, dacă eliminăm “etajul”, rezultă o casă cu parter privită din vale sau o casă “care nu se vede” dacă o privim din deal, o casă căreia putem să-i vedem din deal doar acoperișul parterului, acoperiș care poate fi din pământ sau o platformă-terasă în prelungirea platformei de staționare auto sau a curții de acces pietonal. Este uimitor acest proiect, cu atât mai mult cu cât el a fost materializat în 1985. Este o locuință cu adevărat uimitoare, camuflată perfect în peisaj. Ceea ce mi se pare genial este că la o astfel de casă, acoperișul devine grădină, nu mai ai nevoie de un spațiu suplimentar dedicat vegetației. Dar arhitectul mexican Javier Senosiain, autorul Casei Nautilius, este renumit în întreaga lume pentru noul tip de arhitectură pe care-l practică: arhitectura organică.

El spune că locuințele ar trebuie să n-aibă colțuri, să fie precum în natură, de unde se inspiră pentru proiectele sale. Casa de față construită în Mexic, în Naucalpan, un oraș situat la nord-vest de capitala Mexico City. Arhitectul Javier Senosiain, autorul a mai multor cărți și studii de arhitectură organică, spune că ideea acestor tipuri de locuințe s-a născut din dorința de-a crea un mediu sănătos pentru om, având în vedere toate planurile pe care le implică locuința de la starea de bine (psihologic și fizic, ergonomic) la grija față de mediu.

Senosiain vede omul ca parte integrantă din natură, nu o specie care intervine și o modifică. Casele pe care le proiectează evocă vremurile preistorice când omul locuia în peșteri, deci spații pe care le găsea în natură. Senosiain spune că toate soluțiile sunt în natură, noi trebuie doar să fim atenți la ele și să le aplicăm în viața de zi cu zi. Unii au folosit chiar saci umpluți cu pământ. Emil NUNA, una dintre persoanele care a construit o minunăție de casă de vacanță din saci de pământ în urmă cu 4 ani, susține că tehnica este foarte bună și că dacă ar fi să o ia de la început ar adopta-o din nou.

Care sunt avantajele unei case din materiale naturale? În primul rând climatul: Utilizarea materialelor ecologice în construirea unei case îmbunătățește automat calitatea aerului din interior. Acest aspect este foarte important, deoarece aerul pe care-l respirăm în fiecare zi, cu regularitate, ne afectează starea de sănătate, în bine sau în rău, în funcție de calitatea și puritatea lui. În orice anotimp există o umiditate de 50% în casele eco. Iarna este excelent, pentru că din cauza aerului uscat există tot felul de probleme cu gâtul. Având umiditate 50%, scăpăm de acestea.

Alt avantaj este faptul că energia solară este păstrată între pereţii casei, iar amprenta asupra mediului este aproape 0. Unul dintre cele mai importante avantaje este şi preţul mic de construcţie. Pereţii din unele materiale naturale au un nivel foarte înalt de izolare termică. O casă cu astfel de pereţi este călduroasă iarna şi răcoroasă vara. Temperatura se păstrează constantă pentru mai mult timp, ceea ce înseamnă că pe termen lung aţi putea economisi până la 75% din costurile pentru încălzirea/răcirea casei.

Casele construite din materiale naturale, contrar temerilor multora care știu prea puține despre acestea, sunt mult mai rezistente la cutremure și incendii. Explicația este foarte simplă: majoritatea materialelor de construcții naturale sunt foarte flexibile, iar unele efectiv nu ard. Dacă se alege o combinație bună a acestor materiale (de exemplu pereți din paie cu tencuiala de argilă) putem obține o casă rezistentă atat la cutremure cît și la incendii.

Oricum în institutii din țări occidentale s-au facut teste de rezistență la cutremur și incendii, iar rezultatele au fost mult peste așteptari. (de ex. o casa din baloți de paie tencuită cu argilă, a rezistat la o temperatură de 2.000 0C 180 minute!) Nader Khalili a fondat în 1991 Institutul Cal-Earth pentru a experimenta și promova acest tip de locuințe atipice. El a construit astfel un sat format exclusiv din eco-domuri, precum și un model mult mai spațios numit Earth-One, cu un confort mai modern.

Să îmbrățișăm conceptul de case eco și să lucrăm împreună pentru locuințe sustenabile, pentru un viitor mai bun! Și aici dacă nu mă credeți pe mine, aș recomanda o vizită la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București vara, când afară sunt aproape 400C și să intrați într-o casă de chirpici fără uși, fără ferestre unde fără niciun fel de ventilație o să vedeți ce răcoroasă este.

Nicu Doftoreanu