ACASĂ / ARTICOLE / ASCLEPIOS / CE FACE MEDICINA ROMÂNEASCĂ? DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT

CE FACE MEDICINA ROMÂNEASCĂ? DIAGNOSTIC ȘI TRATAMENT

Statisticile, ale căror cifre nu pot fi măsluite ilustrează indubitabil starea nesatisfăcătoare a sistemului medical româneșc, extrem de puțin adaptat vremurilor în care trăim și poziției noastre în Uniunea Europeană. România se plasează pe ultimul loc din UE la toți parametrii evaluați. Durata de viață a unui român este cu circa șapte ani mai scăzută decât media țărilor europene. Avem cea mai ridicată mortalitate infantilă, înregistrăm un număr nepermis de mare de cancer de col uterin (și nu numai), infarctul miocardic, ucigașul numărul unu, continuă să facă tot mai multe victimme în timp ce în toată Europa și continentul Nord American, grație politilor preventive, numărul deceselor prin această boală a fost redus la mai mult de jumătate. La toți indictorii stării de sănătate România se plasează pe ultimul, mai rar pe penultimul loc în cadrul UE.

Conf. Dr. CORNELIU ZEANA


Cauza rezidă într-o politică sanitară greșit orientate, nereformată, alături de o foarte proastă gestionare a fondurilor alocate sănătății care au crescut considerabil, de peste zece ori față de perioada comunistă. Adăugăm și corupția din sănătate.

După 1989 România medicală a rămas împotmolită într-un sistem conceptual anacronic, risipitor de fonduri și de valori umane, fără să facă pași decisivi în direcția integrării europene. Este principalul motiv pentru care un mare număr de medici au parasit țara, pentru că nu li se oferă perspective îndeosebi din cauza corupției excesive. În marea lor majoritate nu au plecat pentru bani, căci medicina nu este o profesie ca oricre alta.

Nu ducem lipsă de medici, așa cum a afirmat repetat și Camera Federativă a Medicilor prin vocea doctorului Dan Perețianu. Deficitul stă în maldistribuție și în calitate. Populismul politic, preluat în bună parte de mass media de la noi, clamează : spitale, spitale, spitale! Dacă se va accepta proiectul PSD-ului de a construi un gigantic spital în București, înconjurat de hoteluri pe care puțini și le-ar permite, ar fi o catastrofă deoarece banii pentru sănătate s-ar scurge ca apa în nicip. Bucureștiul are și așa prea multe spitale. În tot occidentul European și american spitalele se închid unul după altul, mai cu seamă din lipsă de bolnavi.

Professional medical team posing, doctor’s lab coat and stethoscope close up, selective focus

Sănătatea unui popor depinde prea puțin de îngrijirea cazurilor terminale și foarte grave, apanajul spitalelor, ci mai cu seamă de prevenirea acestor îmbolnăviri. Ori, sectorul preventiv este complet neglijat, de la educația pentru sănătate și până la deficitul de medici în lumea satelor și orașelor mici.

Politica guvernelor PSD-iste, mai cu seamă cea din ultimii ani, a agrravat considerabil starea sănătății populației, inclusiv prin mărirea excesivă și bruscă a salariilor celor din sistemul de stat, mai précis din marile spitale universitare, în detrimental rețelei medicilor de primă linie, care sunt majoritari și lucrează în sistem liberal. Salariile primilor au creat discrepanțe față de alte categorii sociale ca profesorii, inginerii, agronomii etc etc și, pe de altă parte, a impietat asupra accesului bolnavilor la medic, deoarece aceștia își pot cu greu permite să plătească al doilea consult sau chiar primul, la cabinetul unui medic fără contract cu CAS. Numărul consultațiilor în ambulator s-a prăbușit, în timp ce marile clinici sunt supraaglomerate cu medici aflați într-un semișomaj professional. Un medic primar din clinică îngrijește 4-5 paturi obișnuite (bolnavi de hipertensiune, insuficiență cardiac etc) în timp ce în toate spitelele din UE sau SUA are 15-20 de paturi. Se adaugă rezidenții, care și ei semișomează, motiv pentru care plusul de rezidenți este acum vărsat către spitalele private. Pretutindeni programul medicilor de spital se încheie la orele 17 sau mai târziu. La noi însă, medicii pleacă din clinică la ora prânzului, fără a mai reveni petnru contravizita care nu se mai face sub îndrumarea profesorului, ci este bifată doar spre a justifica prestația. Câți bolnavi operează un chirurg de clinică? Este o subutilizare crasă, incomparabilă cu activitatea din celelalte țări UE. Câte transplanturi de cord se fac la noi? Aproape nimic, în timp ce la Bordeaux (unde am făcut un stagiu) se fac cel puțin două săptămânal. Obama a redus drastic numărul de medici din marile clinici, iar în SUA este interzis ca acești medici să lucreze și în privat. Ori la stat, ori la privat, altfel medicul își scurtează programul de spital ca să plece devreme la cabinetul privat, iar internările se fac preferential trecând prin cabinetul particular. Marile spitale au devenit un fel de policlinici private, medicii acoperinduși cele 4-5 ore pe care le petrec aici cu consultații private, sub masca așa ziselor controale. Coridoarele spitalelor sunt pline de astfel de pacienți, ori, spitalul trebuie să funcționeze ca o instituție închisă publicului. Nu există nici un fel de normare a activității, nici o analiză tip cost/eficiență, iar marea parte a sumelor alocate spitalelor mari se v arsă sub formă de salarii, nu pentru medicamente sau aparatură. În loc să mărească disproporționat salariile anumitor categorii de medici , banii ar fi trebuit folosiți în interesul bolnavilor, distribuind fiecărui cetățean un bon valoric pentru achitarea unei consultații de specialitate în orice sistem, inclusiv privat, facilitând calitatea consultului, inclusivi cea de a doua opinie, dar și consulturile cu carac ter preventiv, extrem de puține în România. În clinicile universitare se primește o dublă slalarizare pentru același timp de muncă (5 ore). Se primește un salariu de la Ministerul Învățământului, dar și un altul de la cel al Sănătății, marit și el prin măsurile rcente.

Câteva cuvinte despre calitatea medicilor, deoarece pretutindeni eroarea medicală avansează către primele locuri (de la 6 la 10) pe lista cauzelor de moarte. În SUA toți medici sunt obligați ca la fiecare zece ani să susțină un examen complex de reconfirmare a dreptului de practică. Acesta este promovat de circa 70%, cei sub linie repetând examenul iar până la confirmare lucrând ca asistenți medicali. La noi, primariatul, care este singurul examen de trecere de la specialist la gradul de primar este promovat în masă, iar uneori cei din comisiile de primariat nu au susținut niciodată acest concurs, fiind declarați drept medic primar în baza echivalării activității din spital sau a tezei de doctorat (evident plagiate), obținându-se prin amabilitatea unor functionar din Ministerul Sănătății chiar și mai multe titluri de medic primar pentru o singură teză de doctorat! Colegiul Midicilor ia drept valabile aceste titluri de medic primar obținute illegal.

Progresul rapid al medicinei obligă la studiu zilnic și la participare la reuniuniel de specialitate. La noi, au nrămas doar congresele anuale ale societăților de medicină, care au devenit loc de marketing pentru casele de medicamente care plătesc diferiți ziși formatori de opinie spre a le prezenta produsele. Programul este acaparat de câțiva astfel de prezentatori, care ar trebui să beneficieze doar de o singură conferință, apre a lăsa loc lucrărilor originale. Încă de la fondarea fcultăților de medicină de la noi,în perioada interbelică dar și în cea comunistă, societățile științifice de chirurgie, miedicină internă, cardiologie etc etc țineau ședințe lunare de comunicări în care se dezbăteau probleme de diagnostic, de tratament ș.a. iar medicii, îndeosebi cei tineri beneficiau de experiența celor rodați . De mai mulți ani aceste reuniuni și-au încetat activitatea, în contrast cu ceea ce se pertrece în toate celelalte țări UE.

Cercetarea nu mai este stimulată în nici un fel, în timp ce Academia de Medicină înghite de la buget fonduri considerabile, pentru ce credeți? Pentru stipendierea membrilor săi, ca titlu viager, în unele astfel de academii transmis și urmașilor. Toate societățile medicale din lume au venituri proprii asigurate mai ales din cotizațiile membrilor. Este o chestiune de onoare, nu de bani. În România au apărut o seria de astfel de zise academii,iar lista este deschisă. Ar merita să avem o academie de matematică, de astronomie etc, dar nu le-a venit încă rândul. Ca opinie personală, singura Academie care ar merita stipendiată ar fi cea de Umor, atât de benefică națiunii, eventual și cea de astrologie, a cărei activitate este mult prețuită de televiziuni, în detrimental emisiunilor de educație medicacă a populației. În Suedia, Academia de Umor (nestipendiată de stat ca și celelalte zise academii) acordă Diplome de Excelență, ceea ce ar trebui să ne inspire și pe noi.

Dacă se prelungea guvernarea PSD, fără îndoială că ar mai fi apărut astfel de academii bugetivore și clientelare. Amintim faptul că preșdintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, este și membru al unei academii de științe, stipendiat pentru această calitate, deși nu are merite științifice ci doar politice. Continuând scenariul înființării de noi și noi academii cu membri plătiți consistent de statul roman, ar fi imperios necesară înființarea Academiei de Umor, cu o secție dedicată umorului involuntar prin siluirea limbii române, secție prezidată și populată chiar și de candidați la președinție sau de înalți membri ai parlamemntului nostru, inclusiv cei pe care votul românilor i-a făcut europarlamentari. E drept, compoziția acestora s-a mai primenit recent.

Un prim și urgent pas în legătură cu Academia de Medicină ar fi eliminarea plagiatorilor, a celr care au comis fapte penale (condamnați sau doar dovediți incontestabil astfel, chiar dacă fapta este perimată juridic) , a falsificatorilor de date științifice sau de falsuri în dosarele unor concursuri. Comisia de Etică, generos plătită din baniii statului, refuză să analizeze astfel de dosare care zac în respectivele sertare. Toți aceștia ar trebui să restituie banii nemeritați. După eliminarea lor den Academie, ar putea-o face din proprie initiative, ca o minima moralia. BANII REDOBÂNDIȚI ASTFEL AR PUTEA FI DIRIJAȚI CĂTRE CERCETARE SAU CĂTRE ACTIVITĂȚI EDUCAȚIONALE ÎN RÂNDUL POPULAȚIEI.

Ministerul Sănătății ar trebui să înzecească fondurile alocate prevenției, știind că banii necesari tratementuui unui singur caz (cancer de col uterin de pildă, unde deținem deasemeni record european) ajung pentru prevenirea a o sută de noi cazuri. România a cumpărat cu bani grei o mare cantitate de vaccin contra virusuui care provoacă acest cancer. Ca urmare a refuzului în masă, aceste vaccinuri au rămas neutilizate. Pentru ce? Pntru că nu s-a făcut educație medicală măcar în școli. Ministerul Sănătății ar fi trebuit să plătească medicii care ar fi mers în școli, în cadrul programului școala altfel de pildă. Ar fi fost prevenite zeci de mii de cauri de cancere de col uterin care vor împovăra mâine spitalele, inclusiv cele proiectate a se construe și care ar fi devenit inutile. Nici măcar medicii de familie nu au nici un interes pentru a face educație de sănătate în școli sau în alte colectivități. MS nu colaborează cu cel al Educației pe linie de educație sanitară, de unde numărul enorm de îmbolnăviri la tineri. Directorii de licee rareori acceptă medicii care ar putea tine stfel de conferințe chiar și voluntar. În afara orelor de clasă colegiile noastre au lacăt pe ușă, nimic în weekend, spre deosebire de cele din UE care freamătă de diverse activități, inclusiv cele de educație civică, artistică, etică și de sănătate.

Societatea Medicilor Scriitori și Publiciști a ajuns să se roage de directorii de colegii ca să le permită astfel de conferințe educative și nu doar literare, sunt mai degrabă refuzați, deoarece este mullt mai comod să nu faci nimic, leafa merge, decât să organizezi și să participi la astfel de activități la care medicii scriitori vin cu titlu de voluntariat..

În concluzie, starea deficitară a sănătății populației României tine în bună măsură de alocarea infimă de fonduri pentru preventie, o eroare majoră a politicii de sănătate. O adevărată revoluție, inclusiv cea din mentalitatea politică, se petrece acum, sub ochii și cu participarea noastră, în urma alegerilor din 2019 și 2020. Să sperăm că o contrarevoluție nu va avea suficientă forță.

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Cu doctorul MIRCEA FAUR despre: cei 100 de ani de medicină românească pe meleaguri arădene

Revista „Independența prin Cultură” este deja o invitată de onoare a evenimentelor din Banat, așa …

PROFILAXIA DENTARĂ

Dr. Adrian Croitoru a absolvit Universitatea de Medicina si Farmacie „N. Testemițanu” Facultatea de Stomatologie …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

eleven − four =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: