Cesare Chesini, laureatul Turului Ciclist al României 2025

Ediția 2025 a Turului Ciclist al României a adus la start o caravană formată din 150 de cicliști, 90 de mașini și 25 de motociclete, care a străbătut 830 de kilometri în cele cinci etape ale competiției. La final, câștigător a fost italianul Cesare Chesini, care a preluat conducerea în clasamentul general pe singura etapă cu sosire în cățărare, la Pasul Dichiu, și și-a păstrat avantajul până la etapa finală desfășurată în București. Italianul a fost urmat în clasamentul general de elvețianul Colin Chris Stussi, la 8 secunde, și de spaniolul Alvaro Sagrado Perez, la 54 de secunde.

În Top 10 la general s-au regăsit și doi români: Iustin-Ioan Vaidian, locul 5 la două minute de învingător și Mattew-Denis Piciu, locul 6 la două minute și o secundă distanță de prima poziție.

25 de echipe din 13 țări la start

La startul ediției cu numărul 57 a Turului României s-au prezentat 25 de echipe din 13 țări: patru din România, câte trei din Ungaria, Italia și Austria, două din Germania și câte una din Statele Unite ale Americii, Polonia, Bulgaria, Spania, Bahrain și Cehia, plus echipele naționale ale României, Poloniei, Greciei și Turciei. Format din cinci etape, Turul României a început la Craiova, a ajuns pentru prima dată în istorie la Slobozia, a revenit în localități cu tradiție precum Râmnicu Vâlcea, Pitești, Brașov și Buzău și s-a încheiat la București, unde a avut loc o premieră istorică, circuitul parcurgând integral Calea Victoriei.

„Sunt bucuros că am ajuns cu bine la finalul unei ediții care a pus în valoare zone superbe din România, dincolo de performanțele celor 150 de rutieri. De asemenea, mă bucur că am reușit, împreună cu minunata noastra echipă, să organizăm în paralel cele șapte evenimente conexe, printre care noua cursă a amatorilor din București, unde s-au înscris circa 650 de entuziaști ai ciclismului”, a declarat la finalul competiției Cătălin Sprînceană, președintele Federației Române de Ciclism.

Debut în anul 1934

Turul Ciclist al României (sau Mica Buclă, cum mai este recunoscut) este cea mai importantă competiție de profil din România. Prima ediție a turului s-a desfășurat în 1934, aceasta având 1026 km și șapte etape și fiind câștigată de rutierul Marin Nicolov și echipa Bulgariei. Prima încercare de organizare a unei astfel de întreceri a avut însă loc în august 1910, când, inspirată de Turul Franței, publicația lunară „Revista Automobila” a organizat prima ediție a „Circuitului Munteniei”. La competiție au luat startul 12 rutieri pe traseul Bucureşti – Sinaia – Târgovişte – Butimanu – Bucureşti (aproximativ 300 km în trei etape). Marea încercare a cursei era muntele Păduchiosu, care presupunea o ascensiune de 8 km, cu o pantă de până la 15 grade. În clasamentul final, pe primul loc s-a clasat Mario Salla, un ciclist italian stabilit în România.

Un an mai târziu, s-a desfășurat o nouă etapă a „Circuitului Munteniei”, de data asta pe o distanță mai lungă, de 455 km, pe traseul: Bucureşti – Ploieşti – Sinaia – Târgovişte – Câmpulung – Curtea de Argeş – Bucureşti. Competiţia a fost câştigată de Jean Whalter. A treia ediţie a circuitului a avut loc în 1912. Traseul competiţiei, care se bucura de tot mai multă popularitate, ajunsese la 815 km, trecea prin zece judeţe şi cuprindea patru etape, cu o zi de pauză:

etapa 1: Bucureşti – Alexandria – Turnu Măgurele – Caracal, etapa 2: Caracal – Craiova – Turnu Severin, etapa 3: Turnu Severin – Baia de Aramă – Târgu Jiu – Râmnicu Vâlcea. Nicolae Crihmăleanu a dominat competiţia de la început şi s-a clasat pe primul loc, pe locul al doilea s-a situat C. Bulfon şi pe locul al treilea Mario Salla. Circuitul ciclist al României, programat pentru 1913, avea caracteristicile unui adevărat tur de ciclism (în competiţie erau aşteptaţi 50 de ciclişti).

Se stabilise un traseu cu lungimea de 1.000 km, pe ruta Bucureşti – Târgovişte – Ploieşti – Vaslui – Iaşi – Piatra Neamţ – Bacău – Oneşti – Adjud – Focşani – Ploieşti – Bucureşti. Dar, fiind an de campanie electorală, competiția a fost amânată pe anul următor, iar apoi, ca urmare a izbucnirii Primului Război Mondial, a fost suspendată, urmând să fie reluată abia în 1934.

Mugur Băileșteanu