Corneliu Leu s-a născut la 21 iulie 1932 în Medgidia, jud. Constanța într-o familie de intelectuali, tatăl său, Ion C. Leu fiind un reputat avocat al epocii, iar mama lui era de profesie medic. A fost rudă de sânge și cu episcopul martir al Hușilor, Grigore Leu (1881-1949), asasinat prin otrăvire cu arsenic de reprezentanții regimului comunist (după o întâlnire cu Petru Groza și Emil Bodnăraș, în care a refuzat să se supună sistemului politic).
Între 1950-1952 a urmat Facultatea de Filologie din București, debutând ca tânăr scriitor încă din timpul studenției. În anul 1967 împreună cu alți oameni de cultură a înființat postul estival de radio de mare succes și prestigiu Radio Vacanța. În paralel cu activitatea jurnalistică și publicistică, Corneliu Leu se dedică cu multă pasiune și pricepere filmului. Astfel, în 1968 începe realizarea filmului serial de televiziune Călătorii romantice (filme de autor). În 1970 înființează Studioul de Film al Televiziunii Române, producând scurtmetraje, seriale, ecranizări și coproducții. Printre acestea se numără și filmul artistic Asediul realizat în 1971 împreună cu regizorul Mircea Mureșan.
În anul 1973 Corneliu Leu înființează Casa de Filme nr. 4 (pe care a condus-o până la Revoluție) pentru producerea de lungmetraje, documentare și ecranizări. În această calitate, a fost directorul și producătorul oficial al filmelor artistice românești de succes realizate aici, dintre care, enumerăm: Cantemir, Bietul Ioanide, Puterea și adevărul, Mihai Viteazul, Actorul și sălbaticii, Ciprian Porumbescu, Bariera, Serata, Cu mâinile curate, Felix și Otilia, Lumina palidă a durerii, Nea Mărin miliardar, Iarba verde de acasă, Alexandra și infernul, Scrinul negru, Cercul magic, Tănase Scatiu, Facerea lumii, Agentul straniu, Castelul din Carpați, Expresul de Buftea, Ultima frontieră a morții, Rețeaua S, Elixirul tinereții, Fata Morgana, Hyperion ș.a.
La filmele Asediul, Casa dintre câmpuri și Fata bună din cer Corneliu Leu a fost și scenarist. După Revoluția din decembrie 1989, Corneliu Leu a înființat în 1990 Casa de Editură și Producție Audio, Video și Film Realitatea, unde a produs și publicat mai multe lucrări de valoare (cărți, reviste, documentare) printre care și Cartea episcopilor cruciați, în 2001, dedicată memoriei episcopului Grigore Leu. Totodată, Corneliu Leu, pasionat și de istorie, a fost un fin cunoscător al evenimentelor revoluționare de la 23 august 1944, materializate în cartea Romanul unei zile mari, publicată în 1979 (best-seller) și reeditat în 1984 și 1989, lucrare în care prezintă aspecte inedite (necunoscute marelui public) referitoare la cele întâmplate, inclusiv participarea lui Corneliu Coposu aghiotantul politicianului Iuliu Maniu, nume tabu în perioada comunistă. De mirare cum această carte istorică a trecut de cenzura ceaușistă (N.A.).
De asemenea, Corneliu Leu a fost unul dintre inițiatorii și militanții insistenți pentru adoptarea Zilei Limbii Române, demers reușit în cele din urmă, prima celebrare oficială având loc în București și în multe alte localități ale țării la 31 august 2013. Cu acest prilej, pe lângă faptul că a participat activ la manifestațiile organizate în București și pe Valea Prahovei, a realizat și lansat un film documentar, pe al cărui generic figurează deviza Durerea existenței celor două state să o transformăm în bucuria de a trăi într-o singură patrie (sursa Wikipedia).
Maestru al cuvântului, intelectual multilateral, pentru contribuția deosebită pe tărâmul culturii românești Corneliu Leu a primit numeroase premii și distincții printre care și Ordinul Meritul Cultural. A fost căsătorit cu Rodica Leu, fostă colegă, producător și regizor de studio pe care o găsim pe coperta mai multor discuri Electrecord, cu care a avut doi fii, ambii intelectuali apreciați – Vlad și Tudor, cadre didactice universitare, care, continuă activitatea culturală a tatălui lor. Corneliu Leu a încetat din viață la 9 iunie 2015, lăsând în urmă o carieră culturală multidisciplinară, o bibliotecă de cărți și filme produse, care și în prezent se bucură de succes.
Horațiu Măndășescu
Independența Română Revistă culturală online – independența prin cultură

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro