ACASĂ / ARTICOLE / CREAȚII LITERARE / Creatii literare – GENI DUȚĂ

Creatii literare – GENI DUȚĂ

GENI DUȚĂ

Prozatoare și poetă, Geni Duță s-a născut la 17 iunie 1950, în București. A absolvit facultatea de Electronică și Telecomunicații în 1974 și a profesat 20 de ani ca inginer, apoi, cu o diplomă de absolvire a unor cursuri organizate de Camera de Comerț a României, a lucrat în domeniul contabilității următorii 25 de ani. În 1990 s-a numărat printre fondatorii uneia dintre primele șase reviste „libere”, ziarul „Bună ziua”, la care a fost și redactor-reporter. În 1991 este fondator, director, editor și redactor șef al revistei „Divertis”, cu profil cultural.
Debutul în literatură s-a produs în anul 1967, în paginile revistei „Țara visurilor noastre” din Oradea, unde publică, vreme de câțiva ani, poezii și proză scurtă, având și pagini de autor.
Din 2006 începe să se ocupe de editarea și tehnoredactarea unor volume de poezii și proză care au apărut sub egida unor edituri din București și mai apoi la editura proprie, FAST EDITING, unde a publicat lucrări personale, dar și ale altor poeți și prozatori.
În anul 2009 apar „Vis de tinerețe”, versuri și „Izgonirea din rai”, o povestire biblică. Urmează „Rătăcitoarele drumuri”, roman, 2012, „O poveste cu fetica frumușica” (2012) și „Frumușica în pădure” (2016), povestiri pentru copii, și apoi patru romane: „Iubire interzisă” (2016), „Destin” (2016), „Căprioara” (2018), „Maktub-În căutarea drumului rătăcit” (2018). Scriitoarea are în lucru un nou volum de poezii și al șaselea roman, precum și o povestire pentru copii.

 

CĂPRIOARA
„Era o zi călduță, deși era deja sfârșit de noiembrie. Soarele sclipea pe un cer albastru în profunzime și nici un nor nu întuneca lumina blândă. Frumusețea acestei zile îl întrista și mai mult, își amintea de momentele, scurtele momente în care fusese aproape fericit alături de copila albă, cuminte, docilă dar din ce în ce mai sclipitoare, într-o continuă și surprinzătoare transformare. „Ca o floare care se deschide”, îi veni în minte metafora banală dar adevărată în cazul ei. Se gândea că de fapt, transformarea nu era numai a ei, ci și a lui, pentru că de când apăruse ea, părea că se reîntoarce la el, un bărbat încă tânăr, de nici cinci zeci de ani.
Auzise un fâșâit ușor în livadă. Ciobănică ciulise urechile și se ridicase destul de greu pe labele din față, căci rana încă nu era închisă. Cineva pășea cu grijă prin iarbă.
Se gândise că se întorseseră cei patru zdrahoni, dar Ciobănică nu mârâia. Dimpotrivă, începuse chiar să dea din coadă. Maria?!
Ea apăruse timidă, după trunchiul unui copac și rămăsese nemișcată, privindu-l cu intensitate. Victor nu se mișcase, de parcă se temea să nu o sperie, să nu o facă să dispară în pădurea din care apăruse. Câteva secunde lungi privirile lor se încrucișaseră cu sentimente diferite, ea parcă vinovată, el fericit că o vede, că e teafără. Ciobănică fu cel care se trezi primul și înălță botul mirat către el, aproape împingându-l să se ridice și dacă văzu că nu se face înțeles, scoase un lătrat scurt, ca o dojană. Victor tresărise.
– Ce faci, fată? Cum ai scăpat… Doamne, ce frică mi-a fost pentru tine! De ce ai rămas acolo? Hai înăuntru, că noi ne mișcăm mai greu.
Regretase aproape imediat fraza, pentru că se gândise că fata ar fi putut lua vorbele lui ca un reproș. Dar Maria zâmbise larg, cu tot chipul și dintr-un salt sărise peste stratul de flori din fața pridvorului, ocolise în goană zidul și urcase în trei sărituri scara, apoi se aruncase la picioarele lui, îmbrățișându-l strâns și imobilizându-l. El se aplecase și o mângâiase pe păr, îi ridicase fața udă de lacrimi și o sărutase cât putea de părintește pe obraji, cutremurat de pornirea masculină care îl traversa. ”(CĂPRIOARA – roman, 2018)
Ardere
Foc în candela de noapte,
Paşii mi-am purtat pe ape
Şi uitată şi urâtă
Am crescut, oglindă mută…
Gândul meu uitat pe lume-i
Far tăcut pe-un ţărm cu fiare…
Cu genunchii la pământ
Mi-am pierdut dorinţa crudă,
Şi cu pletele în vânt…

Şi-am găsit sămânţa lumii
În esenţele amare
Şi în aspra aşteptare…

Îndoieli
Cu mâinile întinse
-prăbuşire –
Îmi leg cuvintele de suflet
Şi iarba de călcâie.
Cu paşii celui din urmă pelerin,
Cerească-mpărtăşanie,
Sufletu-ţi închin.
Tăcerea ne sapă în umbre
În doru-nserării din noi
Cu semnul crucii
Pe mâini tremurânde
Şi ochii închişi
Întorşi spre morminte,
Ne mistuie-o foame
Nescrisă-n cuvinte…

Rătăcire
Unde mi-am lăsat
Urmele paşilor trecuţi ?
Iată: umbra mea e aici
Şi nu o cunosc
Şi o întreb:
De unde vii, făptură mută ?
Neputincioasă alerg,
Peste luna galbenă
Plânge noaptea
Şi nu strig.

Mă cheamă o nălucă
Pe ţărmul Necunoaşterii…
Şi atunci mă opresc
Şi râd
Şi plâng…
Ultima zi a copilăriei

Pasăre-ntâlnită-n cale,
Spune-mi, către care zare
Să-mi port trupul obosit
Şi piciorul
Prăfuit ?
Pasăre măiastră, spune
Unde să mă pierd de lume
Şi de gânduri fără şir
Şi de suflet – pelerin…
Pasăre din basm bătrân,
Nu mă asculta ce spun,
Că mi-e inima legată…
Astăzi.
Am păşit pe poartă…

0%

User Rating: Be the first one !

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Creatii literare – RODICA ONIGA

RODICA ONIGA Rodica Oniga-poetă și jurnalistă. Se naște în anul 1956, la 14 septembrie, la …

Creatii literare – DANIEL BARBU

DANIEL BARBU Născut pe plaiuri argeșene, în Ștefănești, în anul 1969, și-a petrecut copilăria și …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nine − 5 =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: