ACASĂ / ARTICOLE / CREAȚII LITERARE / Creatii literare – IOANA ILEANA ȘTEȚCO

Creatii literare – IOANA ILEANA ȘTEȚCO

IOANA ILEANA ȘTEȚCO

E o ființă măiastră. La fel și poeta autentică din ea. Ca orice grație, răbdătoare. Căci și-a amânat debutul editorial cu secolii. Deși are 65 de ani; deși a luat Marele Premiu la debut, la un festival esențial, Labiș- Suceava 1974; deși are numai 4 cărți.
Căci a debutat editorial în 2010!
Mi se pare ceva mai tare ca whiskyul acela scoțian… „vechi, antic și acceptat” de lumea subțire: să-l pui la butoi și să te uiți la el timp de 25 de ani, ca să-l bei învechit. „Ce nervi au scoțienii ăia” zicea Ion Băieșu printr-un pesonaj, despre acest obicei scoțian… Să nu mai zici că unii, ca să-i dea noblețe… ca la slană, îl afumă cu mangan, adaug eu…Ciudat popor…
Ciudată poetă. Să aștepți o viață, 36 de ani, ca să debutezi e o mare ciudățenie. Care ascunde poate un roman profund. Sau, o banală toană… O știu ca poetă și ca persoană din 1974, de la Borșa, unde eram invitatul regretatului Ion Zubașcu. El mi-a prezentat-o. Și, apoi, din boema artistică de la Baia Mare. Era, poate, cea mai nonconformistă persoană feminină, pe care am cunoscut-o până atunci. Mai târziu, cam la un an, am descoperit un caz identic: marea actriță de azi Adriana Trandafir… Pe Ileana nu știai de unde s-o iei și unde să o situezi. Chiar și eu, bucureșteanul, reporterul de la Flacăra umblat prin lumea românească eram uluit de libertinajul ei creativ. Era paradoxal de „nebună” și de frumoasă în această nebunie. Era răsfățata coloniei de pictori din Baia Mare, în frunte cu genialul Mihai Olos, pe care, iată, nu l-a părăsit, căci cartea aceasta ultimă este magistral ilustrată cu grafica lui. Un Olos post-mortem.
Ioanei i se spunea, în glumă, dacă veți crede, „Emineasca”. Dezinvoltă. Dezinhibată. Temperamentală. Și, poezia ei era la fel. Tulburătoare. Amețitoare. Aromată ca o pălincă veche de gutui. Și…supărată. Mi-au rămas câteva versuri dintr-un poem de dragoste, în care se adresa iubitului cu un final splendid, inubliabil: „Coborând adânc în vreme//te-oi căuta și te-oi aprinde//mi-i face poartă și masă//te-oi iubi și-apoi te-oi vinde!”. Atât mai țineam minte din versurile poetei pe care nu am mai văzut-o de când am cunoscut-o, 1974… Așa că nu mică, nici mare, ci de-a dreptul sufocantă mi-a fost mirarea când am văzut o cronică la cartea de debut, acum 7 ani.Văd chiar că relaţia noastră se măsoară cu cel puțin, cincinalul…
Dură Ileana, precum piatra tutelară a Maramureșului, pe care o glorifică în capitolul Insomniile Pietrei, din cartea cu nume „Ai să dai seamă, Doamnă”.
O poetă care s-a recuperat singură, după o auto-eliminare discretă, având obrăznicia să-și amâne debutul ca pe o sentință de condamnare la viață.
La poezie. Căci, ea scrie chiar ca o damnată…

GEORGE STANCA

AI SĂ DAI SEAMĂ, DOAMNĂ
Pentru pajiştea pe care-ai visat
vise de aur şi de pământ
pentru râul care păstrează
forma sărată a trupului tău
Şi pentru cântecu-n formă de piatră
ce se adună neştiut în Cuvânt
ai să dai seama ridicând ochii
la cerul care ţi se cuvine

Cine şi cum ne îngheaţă în sânge
seminţele grele
de câte ori în preajmă privirea ciuguleşte
seminţe
Pentru inima care bate
şi pentru inima care se opreşte instant
Ai să dai seamă, doamnă

Pentru îndrăzneala de-a străbate la pas
infernul unor alcătuiri viitoare
alcătuiri de praf şi de mâzgă
ochii strălucind a singurătate
maculează bornele timpului meu
avariate într-o celulă neutră

Pentru nostalgia ca o coroană imperială
pe care o port deşi zeul visării
este din ce în ce mai absent
Pentru învierea ce creşte statornic
în crucea trupului meu muritor
Pentru nemiloasa inimă care lasă
leagănul pruncilor la vedere
când toate acestea le ştie şi le cunoaşte

Pentru fiecare singurătate
Ai să dai seamă, doamnă
privindu-i în ochi
pe cei care trec pe tăişul securii
cu tălpile goale

Pentru cuiburi de vulturi nelocuite
şi pentru poemul cu trup de zăpadă
pentru toate vei da seamă, doamnă
acum şi în veacul alcătuirilor tale
din cea mai pură lumină
ori din golul cel mai adânc

Pentru pământ dau seamă aici
cu iubirile mele cu gust de pământ
şi cu lacrima trupului meu
îngheţată
Pentru marea din sânge
cu sângele vărsat în vreme de pace
dau seamă
Pentru cenuşile focului semănate în aer
cu grânele toamnei
dau seamă cu inima strânsă
într-un punct luminos
pe patul de spuză
al înfăptuirilor viitoare

Şi-n golul vintrelor
în curbura de dinăuntru
simt cum marele pictor desenează perpetuu
Semnele unui timp vorbitor

UNELTELE POTRIVITE

Cu uneltele umbrei ciopleşti
în lumină
seminţe

Asemenea lor te petreci
numărând
rând pe rând
rădăcinile unui cuvânt

Rând pe rând
trecem râul rânduite seminţe
în vijelia sângelui

cine seceră grâul
Şi cine ştie tot ce se întâmplă
într-o capcană
unde inima e sculptată în rouă
iar tu cu braţe de mângâiere
ciopleşti cu uneltele potrivite
statuile umbrei

Daruri nesperate aştept
de la ziua ce vine
de la ziua ce poartă
chipul tău vânzător

O NEÎNTRECUTĂ PASĂRE CÂNTĂ

Ce pasăre e aceea ce zboară pe urma
cuvintelor mele
ce pulbere sacră scoate cântecul din pământ
o sărbătoare aştern pe pământ la
picioarele ei
neîntrecuta trece cântând
fără să-ntrebe

Ţie îţi rămân ferestrele ca nişte lămpaşe
iar inima colorează cărările în ierburi
albastre
nu departe se aude cântecul ei
nişte fire de iarbă capătă glas de om
şi cer sinuciderea asistată de cântec

Lasă pasărea din cuvinte să pună-ntrebarea
ce umbră îţi este necunoscută
şi cine-i acela ce exersează adevărul
până la sâ nge
numai acela ştie că pentru spaţiile ce
se deschid
în trupul de carne
nimeni nu poate face nimic

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Claudia Voiculescu

S-a născut la 30 ianuarie 1950, în comuna Corbii-Mari, județul Dâmboviţa. București, Şcoala de ghizi …

Petre Ion Stoica

Petre Ion Stoica s-a născut în anul 1955 în localitatea Fierbinți-Târg, județul Ialomița. localitate și …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: