Breaking News
ACASĂ / ARTICOLE / ASCLEPIOS / Cu doctorul MIRCEA FAUR despre: cei 100 de ani de medicină românească pe meleaguri arădene

Cu doctorul MIRCEA FAUR despre: cei 100 de ani de medicină românească pe meleaguri arădene

Revista „Independența prin Cultură” este deja o invitată de onoare a evenimentelor din Banat, așa se face că la jumătatea lunii decembrie, în superbul Palat Administrativ din Arad am fost invitații „de onoare” ai domnului doctor Mircea Faur, la lansarea lucrării sale: „ „O istorie a ortopediei și traumatologiei din Arad. Contextele socio-profesionale și aspectele biobibliografice (1945-2019)”.

Am profitat de prilejul ivit și am purtat un dialog interesant atât despre lucrarea lansată, dar mai ales despre medicina arădeană, mai ales că anul 2019, a consemnat sărbătorirea centenarului pentru multe domenii de activitate arădene. Profitând și de faptul că, doctorul Mircea Faur a fost unul dintre managerii sistemului de sănătate arădean, post Decembrist. Vă lăsăm a lectura singuri interviul dedicat celor 100 de ani, de medicină arădeană!

ARICIUC CORVIN BOGDAN


Dr Mircea Faur – este născut în Arad, pe 21 august 1946, părinții fiind cadre didactice în Municipiul Arad. Atât ciclul primar, cât și secundar, cel liceal îl face în Arad, la școala pedagogică și liceu „Ghiba Birta”, 1964-1970. Facultatea de medicină generală o absolvă la Timișoara, în 1970. La repartiția națională a celor 5 facultății de medicină a optat pentru circa sanitară Izvoarele Sucevei, jud. Suceava, fiind șeful circumscriptiei.

01.11.1971-30.04.1972 circa sanitară Halmagiu județul Arad.
01.05.1972-31.10.1973 șeful ser viciului medical balnear Lipova Băi, județul Arad, aparținând de ministerul turismului.
01.11.1973-31.10.1974 medic medicină general, la dispensarul San Martin, din județul Arad.

Sesiunea din iunie 1974 susține concursul național de admitere în secundariat (în prezent rezidențiat) la UMF București fiind admis și optând pentru specialitate de ortopedie și traumatologie, în cadrul centrului de pregătire București (perioada secundariat 01.11.1974-31.10.1977). În această perioadă a efectuat stagii de pregătire la secțiile clinice chirurgie general cum ar fi: 6 luni (Prof. Dr. Mandache F.) și 12 luni ortopedie traumatologie la Spitalul Clinic Universitar Brâncovenesc (Prof. Dr. A. Denischi), stagiul de pregătire la Spitalul Clinic Universitar Chirugie Plastica și Reconstructivă Agripa Ionescu, chiar cu Prof. Dr. Agripa Ionescu și Spitalul Clinic Universitar Bagdazar Arseni, cu Prof. Dr. C. Arseni. De asemenea are un stagiu de pregătire la Spitalul Clinic CFR 2 București cu Prof. Dr. A. Voinea, iar restul pregătirii, la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, cu Prof. Dr. O Troianescu, secția de ortopedie traumatologie.

La concursul de confirmare a specialității de chirurgie traumatologie – sesiunea Septembrie 1977 a optat pentru Spitalul Județean, din Municipiul Constanța apoi solicitând transferul, fiind municipii echivalente în acea perioadă, în Municipiul natal Arad unde desfășoară activitate, din Noiembrie 1977 până în prezent. În această perioadă a participat la multe activități științifice, până în 1989 la „Societatea de ortopedie română”, apoi după înființarea societatii SOROT a participat de asemenea la majoritatea consfătuirilor anuale, două dintre ele desfășurându-se în Arad. În prezent este membru al societății române SOROT, dar și al societății europene EFORT.

În 1997 coautor a primei monografii a cotului „Traumatismele Cotului, complicații și tratament” împreună cu Prof. Dr. Nicolae Burghele, primautor (șef secție ortopedie spitalul CFR 2 București).

În 2014 a publicat monografia „Elemente de Traumatologie a Cotului”, cu un colectiv de cadre medicale a UMF Timișoara și 2 colegi din SCJU Arad sub editura Academiei de Știinte Medicale, din România.

În 2004 a urmat cursurile de masterat ale Universității de Vest Vasile Goldiș obținând diploma de Master, în Medicină Socială și Management Sanitar, iar în 20082009 a obținut „Atestat de Studii Complementare în Managementul Serviciilor de Sănătate”, la Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sănătății București, al Ministerului Sănătății.

În perioada 1978-1985 a fost medicul echipei divizionare A, UTA dar și a divizionarelor B: FC Vagonul ARAD și FC Strungul Arad.

În 2009 a susținut examenul de doctorat în cadrul Universității de Medicină Timișoara obținând titlul de Doctor în Științe Medicale. A mai deținut și următoarele funcții de conducere:

Director general la SCJU ARAD 2002-2004
Director executiv al DSP ARAD iunie-octombrie 2009, prin concurs organizat la Ministerul Sănătății. A fost și președinte ales, al camerei județene a „Sindicatului Medicilor Arad”, din 01.01.2009 până în 31.12.2019 și membru al „Camerei Federative a Sindicatului Medicilor România” fiind ales și Vicepreședinte CFSMR 2014-2018.

A deținut funcții de președinte ales al Camerei Județene a Sindicatului Medicilor Arad, din 01.01.2009 până în 31.12.2018, dar și membru al Camerei Federative a Sindicatului Medicilor România (CFSMR) fiind ales Vicepreședinte CFSMR , în mandatul 2014-2018.

În aceste funcții a participat la diverse întâlniri cu toți miniștrii Sănătății. De asemenea, a participat ca delegat din partea României, la unele manifestări FEMS (înființată de medici francezi în 1956, cu sediul la Bruxelles făcând parte din comunitatea europeană de atunci, până în prezent) din 2012, până în prezent împreună cu colegii săi, din FCSMR.
|

Care sunt primele „urme” ale medicinii, în județul Arad?
Prima atestare documentară de așezământ spitalicesc în județul Arad este în localitatea Lipova în secolul XV, în timpul ocupației otomane. La acea vreme, Lipova depășea Aradul ca importanță, dar și ca dimensiune. În municipiul Arad a fost construit abia în 1974 Spitalul Municipal, în clădirea în care sunt adăpostite și acum secții clinice de boli interne și chirurgicale.

În municipiul Arad, baronul Andrenyi Karoly a construit spitalul de boli infecțioase copii în anul 1903, iar asta deoarece o fiică de a lui decedase la 9 ani, de scarlatină, ulterior completându-se cu 2 pavilioane de pediatrie. Din 1910, la unul din pavilioane a continuat o secție de chirurgie infantilă, până în anul 1950, unde în septembrie 1947 a început activitatea și dr. Ion Georgescu, fondatorul ortopediei Arădene.

Municipiul Arad, după 1918 și-a dezvoltat o elită medicală, în foarte multe specialități (chirurgie generală, pediatrie, obstretică ginecologie, ortopedie și alte specialități medicale). De asemenea, medicii evrei au construit, la rândul lor 2 spitale private, cu denumirea medicului Pozsgai și sanatoriul Terapia unde a funcționat secția de ortopedie, între anii 1953-1981, când s-a mutat în spitalul județean, nou construit.

Este ortopedia un domeniu nou, în arealul medical arădean, dar și cel bănățean?

Secția de ortopedie-traumatologie a fost înfințată în septembrie 1947, de către doctorul Georgescu, medic primar, doctor în științe medicale, fiind prima specialitate desprinsă din chirurgie generală, fiind prima secție de ortopedie, din vestul țării, înaintea Timișoarei, a cărei facultate a fost înființată prin decret regal de către Regele Mihai I, când a fost înființată și secția de ortopedie traumatologie SCJU Timișoara, prin aducerea Prof. Dr. Berceanu, din capitală.

Cum ați descrie lucrarea pe care tocmai ați lansat-o?
Lucrarea pe care am lansat-o este despre înființarea secției de ortopedie din 1947, până în prezent și cuprinde o bibliografie foarte detaliată a doctorului Ion Georgescu, una dintre cele mai mari personalități a ortopediei românești și a colectivului pe care l-a format, până la pensionare (1976). De asemenea, vor fi reflectate CV-ul și activitatea profesională desfășurată din 1947, până în prezent. A, uitasem esențialul, titlul lucrării este: „O istorie a ortopedie și traumatologiei din Arad. Contextele socio-profesionale și aspectele bio-bibliografice (1945-2019)”.

Numiți câteva nume importante ale școlii arădene de medicină?
Dintre figurile proeminente ale școlii arădene sunt de menționat cel puțin trei nume care și-au lăsat amprenta pe medicina arădeană: Dr. Radu Cornel, medic primar pediatru, șef secție Pediatrie, dar și fondatorul unei școli de pedriatrie la standarde naționale (în prezent există și strada Dr. Radu Cornel, unde se află și un așezământ spitalicesc).

O altă personalitate marcantă este Dr. Salvator Vuia medic primar obstretică – ginecologie, fondatorul spitalului de obstrectică și ginecologie care i-a purtat
numele până în 2011, când s-a unificat administrativ cu SCJU ARAD, în prezent secția de obstretică și ginecolgie îi poartă numele, acesta implementând tehnici moderne de tratament chirurgical, dar nu în ultimul rând dr. Ion Georgescu cum am menționat mai sus strada aferentă locației unde a funcționat prima secție de ortopedie (fostul senator Terapia) care-i poartă numele, Str. Dr. Ion Georgescu.

Dacă ar fi să faceți o prezentare la cartea recent lansată, care credeți că ar fi noutățile pentru un cititor avizat, dar și pentru simplul „pacient”, care este dornic de informare?!

Această carte prezintă bibliografia medicilor chirurgi ortopezi-traumatologi pe care este brodată istorisirea de față. Viețuirea lor profesională a fost legată pe de-o parte de autoritatea administrativ politică implicată mai ales după 1945, în rețeaua sanitară, iar pe de altă parte este legată de climatul conviețuirii intraspecifice, adică relația dintre personalul medical și cel auxiliar (administrativ, sanitar și tehnic). Întreg acest angrenaj trebuia să funcționeze în slujba pacienților. Această carte este dedicată specialității de ortopedietraumatologie, din județul Arad și pentru miile de pacienți care au fost tratați în acest seviciu, din 1947, până în prezent.

Care ar fi, în opinia dumneavoastră viitorul medicinii, pe meleagurile arădene?
După 1989, odată cu înființarea facultății de medicină, în cadru universității din Arad, secția de ortopedie și celelalte s-au transformat în secții clinice și s-a dat un impuls dezvoltării medicinei arădene, pe care eu unul sper să îl continuie.

Părerea dumneavoastră ca și specialist: este, sau nu, sistemul medical românesc, azi, la ora interviului nostru, în colaps?
Azi, la ora interviului dumneavoastră nu cred că sistemul medical românesc este în colaps. Deoarece s-au făcut și se realizează investiții în toate spitalele din România, dar mai ales în spitalele cu complexitatea actului medical, toate la standarde Europene (Univesitare, Județene și Locale), prin dotarea cu aparatura de înaltă performanță (RMN, CT, PET CT, ecografie, laborator, genetică) și prin introducerea de tehnici chrurgicale minim invazive, cu rezultate spectaculoase care au dus la creșterea speranței de viață susținută și în România.

De asemenea, tinerii medici participă la cursuri de specializare în țările dezvoltate medical, iar Universitățiile de Medicină și-au extins contractele de colaborare cu marile universități din lume, de după 1990. Ar mai fi și creșterea salariilor personalului medical, medici și asistente, la un nivel decent, cred că, toate acestea vor avea un impact favorabil la creșterea calității actului medical în România. După câte cunosc eu, sistemul medical românesc, în fiecarea an se contabilizează de la casa de asigurări de sănătate, un buget care a ajuns până la aproximativ 7-8 miliarde de euro, anual.

Un mesaj pentru cititorii revistei „Independența Română”, acum, la cumpăna dintre ani!
Doresc tuturor cititorilor „independenți”, acum la început de an, atât Sărbători fericite în pace, în liniște, dar și un La mulți ani, de acum încolo revistei dumneavoastre!

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

DIALOG CU JORDAN DANILENCU – Eubiotica, naturopatia pionierat în România

Nu mai este pentru nimeni un secret că ceea ce este nou „sperie”. De aceea …

IMAGISTICA ÎN MEDICINĂ (II)

Ecografia (denumită și sonografie sau ultrasonografie) este o metodă de obținere a imaginilor medicale. Ecografia …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

three + fourteen =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: