ACASĂ / ARTICOLE / SPORT / DIN ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC – ALEXANDRU „PIȚI” APOLZAN, INVENTATORUL POSTULUI DE LIBERO ÎN FOTBAL

DIN ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC – ALEXANDRU „PIȚI” APOLZAN, INVENTATORUL POSTULUI DE LIBERO ÎN FOTBAL

DIN ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC
ALEXANDRU „PIȚI” APOLZAN
– INVENTATORUL POSTULUI DE LIBERO ÎN FOTBAL –

Alexandru Apolzan, inventatorul postului de libero în fotbal
Alexandru Apolzan („Piți” Apolzan, după cum e recunoscut de iubitorii fotbalului) a făcut parte din marea echipă a CCA-ului, care a uimit lumea în anii ’50. A jucat și 22 de meciuri în naționala României, între anii 1949 și 1960. Gusztav Sebes, selecționerul marii echipe naționale a Ungariei, vicecampioană mondială în 1954, recunoștea public că ar fi fost mândru să-l aibă ca elev, alături de Ion Voinescu și de Titus Ozon. A fost unul dintre primii fotbaliști care s-au transferat de la CFR București (Rapidul de astăzi) la rivala CCA (ulterior, Steaua). S-a stins din viață în decembrie 1982, la doar 55 de ani.

 

Muncitorul-fotbalist

Alexandru Apolzan a venit pe lume la 6 februarie 1927, în Sibiu. Primii pași în fotbal i-a făcut în orașul natal, iar la seniori a debutat exact în anul intrării României în cel de-al Doilea Război Mondial, la echipa Șoimii Sibiu. Cum conflagrația a întrerupt campionatul de fotbal în țară, cel supranumit „Piți” și-a luat bocceluța pe umăr și a venit în București, unde s-a angajat la uzinele Malaxa (23 August, cum le-au botezat comuniștii după naționalizare). În uzină, Apolzan făcea de toate, dar n-a renunțat la fotbal, jucând în echipa fabricii. După ce termina lucrul, rămânea peste program să se antreneze, la lumina felinarelor.
Dată fiind perioada de război, alimentele nu se găseau pe toate drumurile, dar „Piți Apolzan recunoștea că că a avut mare noroc cu colegii de serviciu: „Am trăit vremuri grele. Colegii de secție, când știau că aveam meci, adunau, din toată sărăcia, mazăre, ouă, carne, ca să ne dea forță la joc. Cred că un an întreg am mâncat numai mazăre… Și ouă, nu știu cum cum dracului nu mi-a crăpat ficatul”.
După terminarea războiului, în 1946, Apolzan a ajuns la CFR București (actualul Rapid). A jucat aici până în 1949, când s-a transferat la rivala „feroviarilor”, CCA, actuala Steaua. S-a impus rapid la gruparea „militarilor”, unde a jucat alături de Ion „Țop” Voinescu, de Toma, de frații Zavoda, Onisie, Bone, „profesorul” Gică Constantin, „Sfinxul” Ion Alexandrescu, Gheorghe Cacoveanu, Nicolae Tătaru, Emeric Ienei (ceva mai târziu)… A participat cu CCA la celebrul turneu din Anglia, unde „roş-albaştrii” îi uimeau pe inventatorii fotbalului prin rezultatele obţinute (1-1 cu Arsenal Londra, 3-3 cu Sheffield Wendnesday, 4-3 cu Lutton Town – echipă pe care o bătuseră şi la Bucureşti cu un incredibil 5-1, doar în ultimul joc cedând făîră drept de apel, 0-5, în faţa celor de la Wolverhampton).
Interesant este faptul că Alexandru Apolzan a început fotbalul ca atacant, ulterior fiind reprofilat ca fundaș central (deși nu măsura mai mult de 1,75 metri). Deși istoria fotbalului l-a înregistrat pe italianul Armando Picchi (1935-1971) drept primul libero din istoria „sportului-rege”, post pe care, ulterior, s-a consacrat germanul Franz Beckenbauer, precursorul acestora este considerat „Piți”. Per total, palmaresul lui Apolzan cuprinde şase titluri de campion (1951, 1952, 1953, 1956, 1960, 1961) şi cinci Cupe ale României (1949, 1950, 1951, 1952, 1955), toate cucerite cu CCA.
În echipa naţională a României, „Piţi” Apolzan a strâns 22 de meciuri, în perioada 1949+1960. Poate că pare puţin, dar, în acea perioadă, tricolorii jucau maximum cinci meciuri pe an, iar momentele când ieşeau din „Cortina de Fier” puteau fi numărate pe degetele unei singure mâini…

S-a luat la întrecere cu Ion Moina

Alexandru „Piţi” Apolzan a renunţat la cariera de jucător în 1962 şi n-a mai activat în fotbal. A rămas, însă, în memoria microbiştilor, care, ulterior, în anii ’80, îl comparau pe Miodrag Belodedici cu fostul libero al marelui CCA. De asemenea, Ilie Savu, fost portar şi antrenor la CCA, povestea că, odată, Apolzan, în urma unui pariu, s-a luat la întrecere cu celebrul atlet Ion Moina. Deşi acesta din urmă era un renumit atlet, multiplu campion naţional şi balcanic la proba de 100 de metri, a reuşit să-l depăşească pe libero+ul de la CCA abia cu puţin timp înaintea liniei de sosire…
Alexandru Apolyan s-a stins din viaţă cu doar douăă zile înainte de Crăciunul anului 1982. Avea doar 55 de ani! Celebrul antrenor maghiar Gusztav Sebes, cel care a construit şi a pregătit marea echipă a Ungariei în perioada 1949-1957, care a disputat finala Campionatului Mondial în 1954 (2+3 cu Brazilia), a mărturisit că ar fi fost mândru să pregătească fotbalişti precum Alexandru Apolzan, Ion Voinescu şi că aceştia ar fi avut loc printre celebrii „Mighty Magyars”…

Mugur Băileşteanu

0%

User Rating: Be the first one !

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

TRICOLORELE, IN AFARA PODIUMULUI LA EUROPENELE DE HANDBAL

Tricolorele, în afara podiumul la Europenele de handbal Deși a avut un start fulminant la …

DIN ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC – GHEORGHE BERCEANU, „HERCULE DE BUZUNAR” CARE A LUAT AURUL OLIMPIC

DIN ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC GHEORGHE BERCEANU – „HERCULE DE BUZUNAR” CARE A LUAT AURUL OLIMPIC …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

twenty − six =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: