ACASĂ / ARTICOLE / SPORT / DIN ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC – ȘTEFAN COVACI, EGALUL LUI SIR ALEX ȘI AL LUI MOURINHO

DIN ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC – ȘTEFAN COVACI, EGALUL LUI SIR ALEX ȘI AL LUI MOURINHO

DIN ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC
ȘTEFAN COVACI, EGALUL LUI SIR ALEX
ȘI AL LUI MOURINHO

DIN ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC - ȘTEFAN COVACI, EGALUL LUI SIR ALEX ȘI AL LUI MOURINHO

Într-o perioadă în care românii ce plecau în Occident fără să treacă ilegal granița erau numărați pe degete, un antrenor din țara noastră a ajuns pe banca tehnică a celebrei echipe olandeze Ajax Amsterdam și a intrat în galeria marilor personalități fotbalistice de pe mapamond. În 1971, Ștefan Covaci, „Piști”, cum îi spuneau apropiații, a preluat conducerea tehnică a „lăncierilor” și, în cei doi ani petrecuți la cârma acestei formații, a câștigat două Cupe ale Campionilor Europeni (fiind, la acest capitol, egal cu antrenori precum Sir Alex Ferguson, Jose Mourinho, Pep Guardiola, Ottmar Hitzfeld, Carlo Ancelotti, Arrigo Sacchi sau Vicente del Bosque), Supercupa Europei, Cupa Intercontinentală, două titluri de campion și o Cupă a Olandei. În afară de Covaci, singurii antrenori români care au mai câștigat trofee europene sunt Emeric Ienei (Cupa Campionilor în 1986, cu Steaua București), Anghel Iordănescu (Supercupa Europei în 1987, tot cu Steaua) și Mircea Lucescu (Cupa UEFA în 2009, cu formația ucraineană Șahtior Donețk).

FRATELE UNUI FOTBALIST CELEBRU

Ștefan Covaci (Istvan Kovacs, după numele din buletin) s-a născut pe data de 2 octombrie 1920, în Timișoara. Cum în familie exista un fotbalist, Nicolae (fratele său mai mare cu 9 ani, care a participat cu naționala României la trei Campionate Mondiale, în 1930, 1934 și 1938), Ștefan a fost și el atras de minge. N-a reușit, însă, să aibă o carieră de jucător precum aceea a fratelui.
A făcut primii pași în fotbal la echipa CA Timișoara, după care a ajuns la CA Oradea. În 1938, s-a transferat în Belgia, la Charleroi, iar în 1941, a revenit în țară, la Ripensia Timișoara, dar intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial a întrerupt campionatul de fotbal. „Din 1942 până în 1947 nu am mai jucat fotbal intens, în campionat. Am pierdut cei mai frumoși și mai hotărâtori ani: de la 22 la 27 de ani…”, rememora „Piști”. A mai evoluat la echipele CFR Turnu Severin (1941-1942), Ferar Cluj – actuala CFR (1942-1950) și Universitatea Cluj (1950-1953). Ca tehnician, Ștefan Covaci a început pe banca celor de la „U” Cluj, pe care i-a pregătit în mai multe rânduri (1952, 1954-1955 și 1956). A trecut apoi la CFR Cluj (1960-1962), după care a ajuns antrenor secund la echipa națională a României, unde a stat până în 1967, când a fost numit ca „principal” la Steaua.
Cu „roș-albaștrii”, Covaci a câștigat titlul încă primul sezon, trei Cupe ale României (1968-1969, 1969-1970, 1970- 1971) și i-a imprimat Stelei un stil de joc spectaculos și ofensiv.

CUM ÎL MOTIVA PE CRUYFF

DIN ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC - ȘTEFAN COVACI, EGALUL LUI SIR ALEX ȘI AL LUI MOURINHO

În 1971, Ștefan Covaci a primit oferta de a antrena echipa olandeză Ajax Amsterdam, care îl pierduse pe legendarul Rinus Michel, plecat pe banca tehnică a celor de la FC Barcelona. Cum de s-au oprit șefii „lăncierilor” – o grupare în vogă la acea vreme, care avea în lot fotbaliști precum Cruyff, Neskens, Arie Haan sau Muhren – la un antrenor din „Estul socialist” al Europei? Se spune că, pe lângă calitățile de tehnician, „Piști” a fost preferat deoarece a avut cele mai mici pretenții financiare dintre toți antrenorii aflați pe lista formației olandeze. De asemenea, a surprins și faptul că Ștefan Covaci n-a întâmpinat nicio problemă din partea autorităților comuniste ca să plece în Olanda. Se pare că Nicolae Ceaușescu nu s-a opus mutării din două motive: se mândrea ca un român să pregătească marea echipă a Ajaxului și, mai ales, pentru că o bună parte din salariul în valută pe care îl încasa Covaci la Ajax intra în conturile statului român.
La început, vedetele Ajax-ului l-au privit de sus. La unul dintre primele antrenamente, Johan Cruyff a șutat mingea, ca „din neatenție”, spre Covaci, dar acesta i-a pus un stop impecabil și i-a returnat-o. Apoi, unul dintre jucători i-a spus: „Mister, noi purtăm părul mai lung (n.r. – era perioada hippie). Sper că nu vă deranjează”. „Eu am fost adus aici ca să vă antrenez, nu ca să fiu frizerul vostru”, a replicat „Piști”.
Treptat, românul i-a cucerit pe jucători, mai ales prin faptul că era exact opusul lui Rinus Michel, recunoscut ca un tip dur, adept al unei discipline militare. Odată, când i-a prins în cantonament pe elevii săi jucând poker, Ștefan Covaci s-a așezat și el la masa de joc și, în scurt timp, i-a curățat de toți banii. Câteodată, Johan Cruyff voia să mai „sară” peste un antrenament și se văieta în vestiar că-l doare genunchiul sau glezna. Atunci, „Piști” lua o bancnotă de 100 de guldeni și-l masa pe locul „dureros”, spunându-i: „Acum te mai doare?”. „E mai bine”, răspundea celebrul fotbalist. „Atunci, dacă vrei bani, trebuie să muncești”, încheia tehnicianul.
Ulterior, unii l-au acuzat pe Ștefan Covaci că le-a dat prea multă libertate elevilor săi, motiv pentru care aceștia deveniseră clienți fideli ai restaurantelor și ale localurilor rău famate. Poate și de aceea, antrenorul s-a despărțit de Ajax după doar doi ani. Cert este însă că, cu „Piști” pe bancă, „lăncierii” au câștigat două Cupe ale Campionilor Europeni (1972 și 1973), Supercupa Europei (1972), Cupa Intercontinentală (1972), două titluri de campioană (1971-72, 1972-73) și o Cupă a Olandei (1971-72). În plus, impresionase pe toată lumea prin fotbalul jucat…

SELECȚIONER AL FRANȚEI

După despărțirea de Ajax, Ștefan Covaci a fost numit, în 1973, selecționerul echipei naționale a Franței. Deși n-a avut rezultate remarcabile (6 victorii, 4 remize și 5 înfrângeri), „Piști” a rămas în amintirea francezilor prin promovarea multor tineri la prima reprezentativă (printre care se numără celebrii Michel Platini și Alain Giresse) și prin faptul că a pus bazele centrului de pregătire de la Clairefontaine, folosit și astăzi.
Plecat din Franța în 1975, Ștefan Covaci a preluat, un an mai târziu, reprezentativa României. A ratat, însă, atât calificarea la Mondialul din 1978 (după acel celebru 4-6 cu Iugoslavia), cât și Europeanul din 1980, motiv pentru care, în 1979, a fost demis. A mai revenit, pentru o scurtă perioadă, printre tricolori în 1980, după care a fost înlocuit cu Mircea Lucescu, în campania ratată pentru Mondialul din 1982.
A mai activat în Grecia doi ani (1981-1983, la Panathinaikos Atena, cu care a câștigat o Cupă), iar ultima echipă din cariera de antrenor a fost AS Monaco (1986-1987), unde, după ce s-a retras, a fost succedat de Arsene Wenger.
S-a retras la Cluj-Napoca, unde s-a stins din viață pe 12 mai 1995, cu doar 12 zile înainte ca Ajax Amsterdam să câștige cea de-a patra Cupă a Campionilor din istorie…

MUGUR BĂILEȘTEANU

0%

User Rating: 5 ( 1 votes)

Recomandări

DUPĂ 20 DE ANI

DUPĂ 20 DE ANI

DUPĂ 20 DE ANI NAȚIONALA DE TINERET A ROMÂNIEI S-A CALIFICAT LA CAMPIONATUL EUROPEAN DE …

CANOTORII ROMÂNI, AUR ȘI ARGINT LA MONDIALE

CANOTORII ROMÂNI, AUR ȘI ARGINT LA MONDIALE

CANOTORII ROMÂNI, AUR ȘI ARGINT LA MONDIALE După ce a traversat o perioadă mai puțin …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

fifteen + 7 =