Drăgnescu Elena Daria

Numele meu este Drăgnescu Elena Daria, am 14 ani și de cinci ani fac parte din cercul de pictură al Parohiei Tâncăbești. De mică mergeam împreună cu familia mea la biserică, iar acum cinci ani, odată cu venirea preotului actual, au apărut în comunitatea noastră corul de copii, cercul de pictură și cursurile de teatru, activități la care m-am implicat cu drag încă de la început.

Pe lângă activitățile artistice din parohie, sunt sportivă încă de la vârsta de trei ani, când am început să practic înotul. În 2018 am participat la primul meu concurs, iar după ani de muncă și antrenament am reușit să obțin medalii la toate probele: locul I la fluture 50 m, două locuri II la crawl și bras, și locul III la spate.

De-a lungul anilor am încercat și balet, dansuri moderne, baschet, iar în prezent practic atletismul. De la vârsta de 9 ani, am început să compun poezii. In prezent, am evoluat și am ajuns să scriu poezii cu rimă, cum se obișnuia în timpul lui Mihai Eminescu.

Ce e arta?
Pe un tărâm îndepărtat,
Arta prinde culoare.
Pentru unii pare ciudat,
Pentru artiști e-ncantatoare.

Prin culori transmiți emoție,
De parcă sufletul ar picta.
Ceea ce se definește „creație”
Este de fapt inima ta.

Pentrumine,artaesteactivitatea care mă deconectează de realitate. Atunci când am pensula în mână și încep să o așez pe pânză, simt că intru într-un spațiu doar al meu. Arta m-a învățat că dacă nu renunți și muncești, oricât de greu ar părea la început, ajungi în timp la rezultatele pe care le visai. Stilul în care mă regăsesc cel mai mult este peisajul. Acest tip de compoziție îți oferă libertate artistică, fără să depinzi de modele rigide. Pornind de la o idee sau de la un anotimp, poți adăuga personaje, detalii sau elemente noi fără nicio limitare.

Lucrez în special în acrilic, deoarece această tehnică îmi permite să combin culori și să mă joc cu o mulțime de nuanțe, lumini și umbre. În realizarea unui tablou mă las inspirată de natură, oameni și emoții. Consider că aceste teme îți oferă libertate în construcția unei lucrări și îți permit să transmiți stări reale. Prin variația nuanțelor poți influența emoțiile privitorului și îl poți face să trăiască povestea tabloului.

Arta m-a învățat că prin muncă ajungi la perfecționare. Eu cred că nu există „nu ai talent”; există doar lipsă de răbdare sau de dorință de a evolua. Nu m-am lăsat descurajată de dificultățile de la început și am continuat să lucrez până am ajuns aici prin ghidarea și susținerea d-nei Prof. pictor Valeria Tofan.

Valeria Tofan