ACASĂ / ARTICOLE / JURNAL DE CALATORIE / DRUMEȚII MONTANE ȘI OBIECTIVE TURISTICE DIN ZONA MUSCELULUI

DRUMEȚII MONTANE ȘI OBIECTIVE TURISTICE DIN ZONA MUSCELULUI

DRUMEȚII MONTANE ȘI OBIECTIVE TURISTICE
DIN ZONA MUSCELULUI

Pentru drumeția montană pe care o vom descrie în acest număr al revistei „Independența Română – Independența prin cultură” vom merge în Masivul Iezer-Păpușa. Acesta face parte din gruparea sudică a Carpaților Meridionali și este poziționat între Făgăraș și Piatra Craiului. Cele mai importante vârfuri din masiv au peste 2.200 m (Păpușa, Iezerul Mare, Bătrâna, Fracea, Tambura), iar altitudinea maximă o întâlnim în Vârful Roșu (2.469m). La 2.135 m altitudine sub Vârful Iezerul Mare se găsește lacul glaciar Iezer.

Pentru a ajunge în punctul de plecare al traseelor din acest masiv trebuie să parcurgem aproximativ 200 km de la București, în direcția Pitești – Câmpulung – Lerești. Drumul de la Câmpulung la Cabana Voina a fost reabilitat în urmă cu 7-8 ani. Recomand o pauză la barajul Râușor, care a fost ridicat în 1985 și are o înălțime de 118 m. Șoseaua continuă pe partea dreaptă a lacului de acumulare, iar de la baraj și până la Cabana Voina mai sunt 7 km. De la Cabana Voina începem traseul pe care-l vom urma, marcat cu bandă albastră, către Vârful Păpușa (2.391m). Acesta are o dificultate peste medie, dar fără să prezinte zone periculoase. Indicatorul ne arată că până pe vârf facem cam 6 ore. Prima parte a traseului este de încălzire, aproximativ 4 km de drum forestier, pe care-i parcurgem în 60 minute până la Cabana Cuca. Aceasta a fost ridicată de către clubul România Pitorească în 1974, la poalele muntelui Grădișteanu, pe malul drept al pârâului Lespezi, la altitudinea de 1.175m și oferă 24 de locuri de cazare în două dormitoare cu paturi suprapuse, iar masa este în regim de autoservire.
Facem un mic popas să ne luam apă, că până în zona alpină nu vom mai întâlni alte surse. De la cabană observăm indicatorul cu 4 ore până pe vârf, de aici traseul face la stânga prin pădure iar urcarea este destul de susținută. După o oră și jumătate, încă urcăm prin pădure și în față se zărește Poiana Sf. Ilie, unde decidem să facem o pauză ceva mai mare. În partea dreaptă a poienii, dacă ne abatem 2-3 minute, găsim un mic izvor, ultima sursă de apă până pe vârf.

Aruncăm o privire la linia orizontului, cu impresia că vârful o să se ivească după 3-4 indicatoare, dar se pare că ne-am înșelat. Ușor, ușor ajungem lângă o veche stână din Șaua Grădișteanu (1.944m) și indicatorul cu o oră până pe vârf. Aici este și locul în care ne intersectăm cu traseul marcat cu bandă roșie dinspre Șaua Găinațu Mare. Continuăm urcarea către vârf și parcă am prins putere când în partea dreaptă avem vedere spre creasta Pietrei Craiului, iar în spate se observă barajul Râușor. Începem din nou să numărăm marcajele, iar după o mică coamă în partea dreaptă, se observă Vârful Păpușa. De aici avem o panoramă a întregii creste a masivului, care se prezintă sub forma unei potcoave, iar ceva mai în spate, în partea stângă, se observă relieful Făgărașului și dacă avem o vreme senină se poate observa marele trapez Viștea-Moldoveanu.
La coborârare, alegem ca din Șaua Grădișteanu, din zona stânii părăsite, să urmăm marcajul cu bandă roșie spre Șaua Găinațu Mare (1.788m). Coborârea pare ceva mai domoală și, surprinși de peisaj, urcăm pe o mică pantă până pe Vârful Găinațu Mare (1.832m). De pe vârf, traseul cotește la dreapta prin pădure și avem parte de o coborâre ceva mai abruptă pe Valea Largă, care ne scoate în șosea, cu câteva sute de metri înainte de Cabana Voina. Coborârea a mers destul de bine în aproape 4 ore și jumătate.
După terminarea traseului, am ales să ne cazăm la Cabana Voina. Cum în zonă nu sunt foarte multe pensiuni, este indicat să vă faceți rezervare. Pentru refacerea forțelor, vă recomand un bulz pregătit tradițional la restaurantul cabanei.

A doua zi, la doar 6 kilometri de Câmpulung, pe soseaua ce duce spre Brașov, la Nămăiești, alegem să vizităm câteva obiective turistice din zonă. Imediat ce intrăm în sat, pe partea dreaptă avem Casa Memoriala a marelui poet George Topârceanu și putem admira câteva obiecte originale care au aparținut poetului: ultimul portret al său, câteva numere ale revistelor cu care a colaborat și, nu în ultimul rând, bastonul, cutia puștii și tabloul soției sale.
Vis-a-vis de muzeu se află Mănăstirea Nămăiești, cunoscută după biserica mănăstirii săpată în stâncă și a icoanei Maicii Domnului, despre care se spune că ar putea fi una dintre cele mai vechi din toata creștinătatea. Descoperirea icoanei datează din timpul domniei lui Negru Vodă, iar din punct de vedere documentar avem scrieri din timpul domniei lui Radu cel Mare, fiind, astfel, cea mai veche mănăstire de maici din Țara Românească.
Un alt obiectiv aflat în apropiere, spre Dragoslavele, este Mausoleul Eroilor de la Mateiaș. Monument ce a fost ridicat pe dealul Mateiaș, între anii 1928-1935, în memoria eroilor din timpul Primului Război Mondial. În capătul scărilor monumentului se află cripta de marmură cu osemintele celor 400 de soldați și ofițeri uciși pe frontul Bran-Câmpulung, iar puțin mai jos găsim două săli expoziționale.
Pentru întoarcere putem opta către același drum, Câmpulung-Pitești-București, sau putem alege o altă variantă, prin Târgoviște-București.

Nu putem pleca din Câmpulung fără să facem o mică plimbare prin centrul orașului pentru a descoperi istoria și arhitectura zonală. În centrul orașului întâlnim una dintre cele mai vechi construcții, complexul feudal Baratia, construit în secolul XIII-lea. În incinta bisericii putem vedea lespedea tombală a lui Laurențiu de Longo Campo. Pe aceasta se găsește prima mențiune scrisă – în latină – a numelui orașului: „Aici este înmormântat comitele Laurențiu din Câmpulung, spre pioasă amintire, în anul Domnului 1300”.
Cel mai important ansamblu monahal din zona
Muscelului este Mănăstirea Negru Vodă, care cuprinde: biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, turnul Clopotnița, Casa Domnească, biserica bolniței, casa egumenească și hanul mănăstirii. Mănăstirea a fost ctitorita în 1215 de către Radu Negru Voievod și a fost reconstruită de Matei Basarab pe locul unde s-a aflat prima reședință a primilor domni ai Țării Românești.
La ieșirea din Câmpulung spre București putem vizita castrul roman Jidava, care făcea parte din linia fortificată Limes Transalutanus – ruine ce se află pe teritoriul fostului sat Apa Sărată.
Castrul a fost construit între anii 190-211, pe timpul împăraților Commodus și Septimius Severus și funcționa ca tabără militară ce avea rolul de a controla drumul ce trecea prin pasul Bran. Are o formă dreptunghiulară, construit din piatră și avea un zid de apărare. Accesul în castru se făcea prin 4 părți, cuprindea magazia de cereale, clădirea comandamentului, clădirea ofițerilor și cea a soldaților.
Castrul a fost descoperit în anul 1876 de către arheologul Dimitrie Butculescu, care a realizat și o primă cercetare a acestuia. Cercetările arheologice sistematice au început din anul 1962.

Ghid montan CLAUDIU SFETCU

0%

User Rating: Be the first one !

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

INVITAȚIE LA DRUMEȚIE ÎN PIATRA CRAIULUI ȘI ÎMPREJURIMI

INVITAȚIE LA DRUMEȚIE ÎN PIATRA CRAIULUI ȘI ÎMPREJURIMI Masivul Piatra Craiului este poziționat în nordestul …

Mănăstirea Hurezi

O EXCURSIE PE MELEAGURILE OLTENEȘTI

O EXCURSIE PE MELEAGURILE OLTENEȘTI România dispune de nenumerate zone turistice de mare frumusețe și …







Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

eight + four =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: