Elisabeta Polihroniade, șahista cu 10 medalii la Olimpiadele de profil

Cei care au deschis ochii pe lume înainte de Revoluția din decembrie 1989 își amintesc, probabil, de emisiunea duminicală de la TVR, care, printre altele, cuprindea și rubrica „Șah mat în 15 minute”, în care o doamnă le preda telespectatorilor diverse mutări de șah. Doamna nu era nimeni alta decât Elisabeta Polihroniade, singura româncă desemnată mare maestru internațional de șah, multiplă campioană națională, arbitru internațional și participantă la 10 ediții ale Olimpiadelor de șah.

A învățat să joace șah la Spitalul Colentina

Elisabeta Polihroniade (născută Ionescu) a venit pe lume la data de 24 aprilie 1935, în București. A învățat să joace șah din fragedă copilărie, de la un grup de medici de la Spitalul Colentina, unde lucrau și părinții ei.

„Acolo a fost pentru mine prima lecţie de şah. Am aflat că lângă acest spital există ITB-ul (n.r. actualul STB), care avea o echipa foarte puternică de şah. Bineînţeles că acolo m-am dus şi de-acolo nu m-am mai dezlipit. Şi aşa a fost începutul”, povestea, ulterior, marea maesrtră internațională, la Digi 24. Avea aproape 12 ani şi nu-şi dorea decât să joace şah, însă tatăl sau a sfătuit-o să renunţe: „Tatăl meu la început nu a vrut.

A fost total împotrivă. Să-mi văd de şcoală şi să învăţ. Ce-mi trebuie mie nebuni şi cai şi nu ştiu ce…dar mama mea m-a înţeles pentru că şi-a dat seama că am talent şi mergea cu mine mai mult, pe la sălile de şah pe unde jucăm şi unde mă primeau antrenorii de atunci şi mama mea m-a susţinut foarte mult. Dacă nu era mama cred că mă lăsăm pe drum”.

În 1954, la vârsta de 19 ani, a debutat oficial în Campionatul Național de Senioare al României, clasându-se la finalul competiției pe locul 3 la general. În paralel cu șahul, Elisabeta s-a înscris și la Facultatea de Filosofie, secția de Jurnalism din cadrul Universității București, pe care a absolvit-o în 1960. Tot în 1960 a devenit și Maestră Internațională, la vârsta de doar 25 de ani.

După terminarea facultății a fost repartizată la Radioul Public ca jurnalistă la emisiunea „Carnet de Reporter”, iar apoi a fost transferată la Televiziunea Română unde va ajunge să realizeze o emisiune despre șah. Între anii 1972-1977, a participat la Campionatul Mondial de șah feminin prin corespondență, reușind, în 1976, clasarea pe locul al IV-lea. În 1973, a devenit campioană europeană, la egalitate de puncte cu sovietica Nona Gaprindașvili și unguroaica Maria Ivanka, iar în 1982 a dobândit titlul de mare maestră internațională.

În 1987, a fost campioană internațională a Australiei, la egalitate de puncte cu unguroaica Zsuzsa Polgar. Din 1986, a fost arbitru internațional, oficiind la 8 ediții ale Olimpiadelor de șah și la peste 60 de campionate mondiale și europene. A fost campioana României la șah în anii 1966, 1970, 1971, 1972, 1975, 1976 și 1977 și a reprezentat țara noastră la 10 Olimpiade de șah. Totodată, a deținut funcțiile de director al revistei române de șah „Gambit” și de vicepreședinte al „Uniunii Internaționale a Șahului Școlar”. La nivel internațional, Elisabeta Polihroniade a participat la campionatele mondiale de șah feminin de la Oberhausen (1966) locul 2 cu echipa/ Skopje (1972), locul 2 cu echipa/ Medellin (1974), tot locul 2/ Lucerna (1982), locul 2/ Salonic (1984), locul 3 cu echipa/ Dubai (1986), tot locul 3.

Aproape de titlul mondial

Elisabeta Polihroniade a fost aproape de a câștiga titlul mondial cu echipa României în 1974, la Medellin (Columbia), când reprezentantele româniei s-au clasat pe primul loc, la egalitate cu șahistele din URSS. Numai că regulile s-au schimbat peste noapte și a mai fost organizat un meci între cele două echipe, neprevăzut în program, care a fost câștigat de sovietice.

„Pe vremea aceea, cele mai tari jucătoare din lume erau cele din Uniunea Sovietică. Şi am ieşit la egalitate cu o sovietică. Dar nu contează, nu am orgolii de-astea”, spunea Elisabeta Polihroniade. Care n-a fost deranjată nici de faptul că, din concursurile internaționale pe care le câștiga, se alegea doar cu diplomele, banii intrând în conturile Ministerului Sportului:

„Îmi aduc aminte că am fost în Australia, la un campionat şi am ieşit la un turneu foarte puternic şi s-au dat bani foarte mulţi. Când am venit, imediat am fost întrebată dacă am luat premiu, felicitată, și am depus banii. Ăsta era sistemul atunci. Nu m-am supărat niciodată, pentru că nu mă duceam pentru bani, ci pentru performanţă. Eu asta vroiam: să joc şi să câştig”.

În total, Elisabeta Polihroniade a obținut în cariera ei de jucătoare de șah 6 medalii olimpice cu echipa (4 de argint, 2 de bronz), a participat la 18 olimpiade de șah (10 ca jucătoare și 8 ca arbitru), deține 7 titluri de campioană a României, are o salbă de peste 150 de participări la turnee internaționale ca jucătoare și a fost arbitru internațional la peste 60 de campionate mondiale și europene. A călătorit în peste 70 de țări și a învățat 7 limbi străine. Marea șahistă s-a stins din viață la 23 ianuarie 2016, la vârsta de 80 de ani.

Mugur Băileșteanu