ACASĂ / ARTICOLE / TEATRU - FILM-MUZICA / Emanoil Petruț – Un actor de mare dramatism

Emanoil Petruț – Un actor de mare dramatism

Emanoil Petruț s-a născut la 8 februarie 1932 în orașul Mărășești, într-o familie modestă, tatăl lui fiind impiegat CFR iar mama sa, simplă funcționară. Școala generală și liceul le-a urmat în orașul natal și la Focșani, timp în care s-a afirmat ca un recitator talentat, încă de la vârsta de 12 ani pășind pe scena Teatrului Maior Gheorghe Pastia din Focșani.

Remarcat de marele actor George Vraca, în 1948 a fost îndrumat să urmeze Ffacultatea de teatru, absolvind Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în anul 1953. Între 1953 și 1957, Emanoil Petruț a jucat la Teatrul C. I. Nottara, după care, a trecut la Teatrul Național din București, pe care nu l-a m-ai părăsit niciodată până la sfârșitul vieții (1983).

Debutul în teatrul profesionist s-a produs încă din timpul studenției, în 1952, în piesa Nepoții gornistului, după care, de-a lungul carierei sale actoricești a jucat roluri, îndeosebi principale, în numeroase piese românești și din repertoriul universal, dintre care enumerăm: Apus de soare, Învierea, Nora, Răzvan și vidra, Patima de sub ulmi, Oameni și șoareci, Nunta însângerată, Un fluture pe lampă etc. Având o voce cu totul deosebită, cu un timbru grav, de mare dramatism, a colaborat intens cu Teatrul Radiofonic, jucând în mai multe piese de succes.

Totodată, Emanoil Petruț a fost distribuit în multe filme artistice românești precum: În sat la noi (1951, debut în cinematografie), Brigada lui Ionuț, Alarmă în munți, Secretul cifrului, Porto Franco, Tudor (filmul său de referință din 1963), Amintiri din copilărie, Amprenta, Dacii, Răpirea fecioarelor, Răzbunarea haiducilor, Mihai Viteazul (unde a dublat vocea eroului principal), Cantemir, Cu mâinile curate, Ciprian Porumbescu, Parașutiștii, Trei scrisori secrete, Frații Jderi, Agentul straniu, Ștefan cel Mare – Vaslui 1475, Evadarea, Alarmă în deltă, Războiul de Independență (serial TV din 1977), Pentru patrie, Aurel Vlaicu, Vlad Țepeș, Revanșa, Ultima frontieră a morții, Burebista, Plecarea Vlașinilor, Întoarcerea Vlașinilor (1983), Racheta albă (serial TV difuzat în 1984 după decesul său) ș.a.

Pentru reușitele sale în teatru și cinematografie, a fost premiat în mai multe rânduri, cele mai importante distincții fiind Ordinul Muncii și Meritul Cultural, iar în 1964 a primit Premiul Festivalului Cinematografic de la Mamaia pentru rolul jucat în filmul Tudor (regia Lucian Bratu), inspirat din viața lui Tudor Vladimirescu. Emanoil Petruț a fost căsătorit din 1960 cu distinsa și reputata jurnalistă Catinca Ralea (1929-1981), fiica academicianului Mihail Ralea, apreciată realizatoare de emisiuni de radio și televiziune, scriitoare, traducătoare, actriță și regizoare de film, cu care a trăit o dragoste aprinsă și a cărei moarte prematură l-a afectat profund. Nu au avut copii.

A avut însă un nepot de frate, Tudor Petruț, talentat actor (absolvent al IATC în 1990), cunoscut publicului prin rolul tânărului Șerban din filmele Liceenii, emigrat după revoluție în SUA, unde se află și în prezent. Un amănunt important din viața lui Emanoil Petruț este acela că era și un sensibil poet, scriind numeroase poezii, multe dintre acestea fiind dedicate iubitei sale soții. În anul 2003, prin grija scriitorului vrâncean Alexandru Deșliu, poeziile lui Emanoil Petruț au fost reunite în albumul In memoriam, apărut la Editura Palas din Focșani. Suferind de o boală necruțătoare, amplificată și de pierderea dragii soții, marele actor a decedat în ziua de 8 august 1983 la numai 51 de ani (în plină maturitate artistică), fiind înhumat la Cimitirul Bellu din București, alături de mormântul jumătății sale.

Rămân în urma lui Emanoil Petruț filmele sale de succes, înregistrările pieselor de teatru radiofonic și vocea sa inconfundabilă care a dat viață numeroaselor personaje interpretate. De asemenea, în memoria sa, Casa de Cultură din orașul natal Mărășești îi poartă astăzi numele.

Horațiu Măndășescu

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

„Reconstituirea” sau rana comunismului românesc

— „De ce-ai dat, mă, de ce-ai dat?” — „Te doare, mă, te doare?” — …

Nae Leonard – Prințul operetei românești

Nae Leonard (nume de familie Nae) s-a născut la 13 decembrie 1886 în Galați într-o …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: