EVENIMENT LITERAR LA AGIR

În ziua de 1 octombrie 2025, în sala mare a AGIR, din bulevardul Dacia, nr. 26, din Bucureşti, s-a desfăşurat şedinţa lunară a Cercului Scriitorilor Ingineri din AGIR – Asociaţia Generală a Inginerilor din România. Şedinţa a fost moderată de domnul Viorel Martin, preşedintele Cercului. În prezidiu au mai luat parte domnul Florian Laurenţiu Stoica, preşedintele Fundaţiei Literar-Istorice Stoika şi director al revistei Independenţa Română-Independenţa prin Cultură, precum şi doamna Doina Bârcă, redactor şi secretar literar la revistă, precum şi domnul Corneliu Cristescu, vicepreşedintele Cercului Scriitorilor Ingineri din AGIR.

Primul care a luat cuvântul a fost invitatul de onoare, domnul Florian Laurenţiu Stoica, economist de profesie, absolvent şi a altor două facultăţi, care spune că a venit aici cu plăcere şi a acceptat invitaţia domnului Viorel Martin, împreună şi cu alţi colaboratori, printre care doamna Doina Bârcă, domnul Florentin Streche, domnul Viorel Gh. Speteanu şi alţii.

Spune că, în general, miercurea sunt multe manifestări culturale în Bucureşti, la care ar trebui să participe. Tot miercurea, sunt şi şedinţele la redacţia revistei, dar astăzi, miercurea aceasta, este singura zi rămasă liberă, aşa că a venit să participe la şedinţa Cercului nostru. Pentru început, prezintă câteva aspecte despre Fundaţia Literar Istorică-Stoika şi cum a luat fiinţă revista Independenţa Română-Independenţa prin Cultură.

Vechea publicaţie intitulată Independinţa Română a apărut prin anul 1870, undeva la Buzău, şi a fost prima publicaţie cu grafie latină din Principatele Unite-România. Revista a fost realizată de un strămoş al domnului Stoica. Pe la 1880, revista a dispărut de pe piaţă.

Noua revistă, Independenţa Română-Independenţa prin Cultură, pe care o tipărim la Tipografia Everest, spune domnul STOICA, are un tiraj de 750 de exemplare, dintre care 450 de exemplare o difuzăm pe bază de abonamente, iar restul către colaboratori şi oameni de cultură, sub formă de cadou. Mai demult, revista avea un tiraj mult mai mare, dar prin desfiinţarea firmei de difuzare, RODIPET, neputând fi difuzată, am redus tirajul la cifra pe care am menţionat-o.

Referitor la unele probleme legate de migraţie, domnul STOICA a afirmat că: cei care rămân în ţară stabilesc viitorul ţării!

În cadrul Fundaţiei Literar-Istorice Stoika, spune dânsul, se organizează diferite evenimente culturale, cum a fost cel desfăşurat la Telega, în ziua de 11 septembrie, anul curent, sub genericul Toamna Amintirilor, la care au participat şi membri ai Cercului Scriitorilor Ingineri din AGIR.

De asemenea, participăm şi la alte evenimente culturale din ţară, pentru că apreciem Cultura Românească actuală, pentru că este importantă. Noi, românii suntem o Insulă a Romanităţii pentru că avem o limbă romanică! Alţii, din afară, au constatat că limba noastră este o …limbă dacică, în evoluţia ei peste veacuri. În continuare, domnul Stoica zice: vreau să vă prezint câteva aspecte despre cartea mea intitulată: Lumini în ultraviolet, apărutăla editura Laurent, editura Fundaţiei, în anul 2022.

De ce Lumini în ultraviolet? Pentru că în acest spectru se pot ascunde ori disipa o serie de aspecte ori personaje, pe care cartea le-a scos la lumină. Cartea are 5 capitole, grupate pe perioade de apariţie. Din primul capitol, intitulat Rugă pe altar, prezint câteva versuri din poezia Rugă: Celor care m-au iubit,/ Viaţă lungă, sănătate mai presus/ De toate şi chiar insutit/ Locul lângă Tine acolo sus. Iar din ultimul capitol, Neobositele trăiri, poezia: Români, apăraţi-vă Ţara! Din care redăm versurile: Români, apăraţi-vă Ţara!/ Nu mai aşteptaţi un alt Congres,/ Acum la comamdă fiindcă i-aţi ales/ Puneţi-i la treabă să care povara.

Cu acest volum, Lumini în ultraviolet, domnul Florian Laurenţiu Stoica întregeste panoplia sa de Lumini, din care mai fac parte: Lumini sub umbre (2015), Lumini pestriţe (2020) şi Lumini abisale (2024), dovedind că dânsul este un adevărat Poet al luminii!

A urmat apoi domnul Lucian Gruia, poet, critic şi istoric literar, care prezintă critic o recenzie la noua carte pentru copii, intitulată: Caruselul copiilor, lansată de domnul Viorel Martin, carte apărută de curând în Editura David-Art. Să scrii literatură pentru copii, afirmă domnul Lucian Gruia, este o treabă dificilă. Trebuie să te cobori la nivelul copiilor, să te identifici cu ei.

Brâncuşi spunea că atunci: Când ai uitat că eşti copil, eşti mort demult! Cartea are 9 capitole, toate construite într-un mod original, într-o manieră atractivă, atât din punct de vedere literar, cât şi din punct de vedere grafic, deosebit de plăcute pentru publicul ţintă, copiii! Fiecare capitol este o poartă către o temă esenţială pentru dezvoltarea armonioasă a celor mici.

Învăţăturile lui Viorel Martin către copii sunt transmise prin personajele cărţii. Cartea poartă şi un subtitlu, şi anume: Poveşti interactive, care accentuează caracterul puternic original al cărţii. Domnul Lucian Gruia încheie prezentarea, zicând: Viorel Martin ştie să se copilărească.

Domnul Viorel Martin mulţumeşte şi dă cuvântul domnului Florin Grigoriu, căruia îi propune să prezinte haiku-ul, ca specie literară provenită din Japonia. Domnul Florin Grigoriu începe cu o mică povestioară, consemnată în cartea numită Cosmogonia, care acum se află la Leipzig, în Germania, şi care arată cum s-a ajuns să fie cunoscut haiku-ul la noi în ţară.

Haiku-ul este observare a unei clipe reale sau a unui moment fabulos din preajmă (Steaua pe boltă;/Iosif şi Maria se închină pruncului). Structura este triadică (cine?, unde?, când?), regula de fier fiind: 5-7-5 silabe. În final, domnul Florin Grigoriu, vicepreşedinte al Societăţii Române de Haiku, a dat câteva exemple de autori români şi de haiku-uri româneşti.

Domnul Viorel Martin îi mulţumeşte pentru cele spuse şi îi face pe loc o epigramă domnului Grigoriu, care sună cam aşa: Nea Florin e cam flu-flu,/ Dar nu e-mpotriva firii,/ Ne va face un haiku,/ Dar să-şi facă … hara-kiri! Apoi, domnul Martin face o provocare celor din sală îndemnându-i să scrie un haiku. Pentru câştigător, se va da un Premiu, constând în o sticlă de vin.

Doamna Doina Bârcă, după ce salută cu toată stima pe cei prezenţi, spune că domnul Stoica este un adevărat om de cultură prin ceea ce face şi ce întreprinde, că este colaboratoarea dânsului încă de la început, în cadrul Fundaţiei Literar-Istorice Stoika. Îl ştie de 42 de ani şi că tema predilectă a dânsului este Lumina! Dânsul este un analist meticulos şi este deseori indignat de ce se întâmplă în spaţiul politic şi în societate şi ia atitudine prin editorialele sale din revistă.

Despre domnul Florian Laurenţiu Stoica, doamna Doina Bârcă mai spune: Da, cu responsabilitate susţin acest lucru, admirându-l de-a lungul anilor, scriind, pictând, sculptând şi promovând cultura, cu toate florile buchetului ei de valoare, prin crearea Fundaţiei Literar-Istorice Stoika, cea care editează una dintre cele mai prestigioase reviste de cultură: Independenţa Română-Independenţa prin Cultură, al cărei director este dânsul.

În final, doamna Doina Bârcă recită, din volumul său Cevenia, te cânt!, poezia: Părinţilor mei, din care am reţinut: Mi-e dor de voi, părinţii mei…, poezie primită cu aplauze din partea celor prezenţi.

A urmat cunoscuta poetă Maria Magda Sturdza Clopotaru care a recitat o poezie despre Nectarul florilor de vară, iar apoi, poezia La noi acasă, de unde am reţinut că: Miroase a toamnă…

În ultima parte a evenimentului, au mai citit poezii mai mulţi membri ai Cercului Scriitorilor Ingineri, printre care: Elena Armenescu, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Liviu Zanfirescu, Nelu Vasile, Corneliu Cristescu, Ionel Sima-Ştefeşti, Ovidiu Ţuţuianu, Ioan Raţiu, Valentin Rădulescu, Cornelia Popescu şi Marilena Garaghiaur.

Domnul Florentin Streche a compus un haiku, pe care l-a propus spre evaluare.

Totuşi, domnul Florin Grigoriu acordă premiul pentru haiku-ul scris de domnului Nelu Vasile.

Au existat şi două momente muzicale susţinute de domnii: Mihai Maxim, la flaut, şi Ovidiu Ţuţuianu, la pian.

Seara s-a încheiat cu un moment de socializare.

A consemnat, Corneliu Cristescu

Foto: Ioan Ganea-Christu