Expoziţia Aromânii-meştesug şi artă-Muzel de Artă Populară Constanţa (5 septembrie-9 noiembrie 2025)-

Comunitatea Armână din România a organizat în cadrul „Zilelor Culturale Armânești” expoziția temporară „Aromânii – meșteșug și artă”, realizată cu piese din patrimoniul propriu al membrilor comunității. Vernisajul expoziției temporare a avut loc vineri, 5 septembrie 2025 în sediul Muzeului de Artă Populară din Constanța, partener cultural al evenimentului.

Expoziția temporară s-a desfășurat între 5 septembrie și 9 noiembrie 2025. Expoziția integrează colecțiile muzeale create între 1973 și 1980. Patrimoniul colecțiilor a rezultat în urma unei ample cercetări etnografice desfășurate în localitățile din Dobrogea în care au fost colonizate familiile de aromâni în urma schimbului de populație din 1940.

Printre aceste localități în care au fost colonizate comunitățile de aromâni amintim comunele: Cogealac, Tariverde, Cobadin, Mihail Kogălniceanu și satele Beidaud, Stejaru sau Râmnicul de Jos. Diversitatea exponatelor cuprinde matricea identitară a patrimoniului aromân care a definit viața materială și spirituală a acestui popor destoinic.

Ansamblul epozițional extins în două săli ale Muzeului de Artă Populară epune piese de port popular, bijuterii și podoabe de uz feminin, piese destinate decorațiunilor de interior, toate cu o vechime considerabilă și foarte apreciate. Colecția este întregită de exponate deosebit de valoroase, dar și obiecte de inventar casnic confecționate din cupru , bronz și argint.

Toate aceste obiecte de inventar au o vechime de peste un secol, multe dintre acestea fiind clasate în categoria Tezaur cultural. Un loc aparte în cadrul expoziției l-au avut piesele de vestimentație tradițională destinată perioadelor reci cu intemperii, din categoria hainelor mari, confecționate din țesătură de lână trecută și bătută la piuă, pentru a li se crea starea de impermeabilitate.

Colecția vestimentară este completată, de mai multe piese vestimentare care compuneau ținuta de sărbătoare feminină și masculină, folosită la diferite ocazii de sărbătoare și la zile faste. Cu totul aparte sunt costumele vestimentare de nuntă piesele fiind cele purtate de tinerii căsătoriți la ceremonialul nunții. În cadrul expoziției au fost expuse și costume purtate de tinerele aromânce cu ocazia diferitelor momente festive, realizate din catifea, țesătură scumpă și de lux.

Din colecția bijuteriilor confecționate din argint (asime), care accesorizau costumul de sărbătoare al armânilor, se remarcau „tasurile” și cerceii de tâmplă, care se fixau pe toca de mireasă.

În aceeași perspetivă culturală, colecția expusă la Muzeul de Artă Populară din Constanța a inclus și exponate des întânite în interioarele caselor aromânești precum „cergile” și „chilimele” de influență orientală.

Între piesele de decorațiune interioară sunt expuse și alte țesături prelucrate din lână sau din păr de capră cu rol practic (de utilizare cotidiană) și cu rol decorativ: iambula, „înflucata”, „sazma”.

Expoziția este completată cu un set de obiecte de inventar casnic preucrate din metal și puse în evidenţă printr-o serie de lucruri utilizate în gospodăriile aromânești (căldări-„bărgace”, ghiumuri, tăvi) lucrate din aramă, prin ciocănire, la cald sau la rece, întâlnite la aromâni, dar comune întregului spaţiu al Peninsulei Balcanice.

Expoziția de obiecte care au aparținut familiilor de aromâni oferă vizitatorilor ocazia de a admira originalitatea și rafinamentul tezaurului cultural aromânesc și recompune un model de viața identitară unică și cu totul de excepție.

Enache TUȘA