Geopolitica păcii prin forță și a diplomației cu pistolul pe masă

MOTTO: Se găsesc astăzi conducători de popoare, care fac războaie preventive, pentru a avea un plus de mărire la activul gloriosului lor destin. C. Rădulescu – Motru, timp și destin.

SUA și ambiguitatea strategică a politicii externe

Al doilea mandat la Casă Albă al președintelui Donald Trump, este captiv pe de o parte influenței puternice a neo-conservatorilor radicali din administrație și Congres, care exercită presiuni asupra sa și Departamentului de Stat pentru adoptarea unei linii dure în relațiile internaționale care să reamintească întregii lumi că, hegemonia politică, economică, financiară și militaro-tehnologică este tot mai puternică în fața globalismului soroșist, ceea ce presupune promovarea noului concept “pace prin forță și o diplomație cu pistolul pe masă”.

Pe de altă parte, anturajul apropiat al președintelui Trump compus din evangheliști și oameni de afaceri americani, sunt convinși că pentru a scoate America din criza economică, financiară, suprapusă pe o criză morală și de neîncredere în clasa politică și instituțiile statului, este nevoie de o politică externă și de o diplomație tranzacțională care să promoveze prin negocieri și afaceri, interesele naționale americane, iar în plan intern, declanșarea unei confruntări juridice și prin folosirea armatei împotriva inamicului intern, care nu vine din direcția Rusiei și Chinei, ci din partea curentului neo-marxist soroșist care a adus țara în pragul ruinei economice și fragmentării sociale, cu consecințe grave pentru prestigiul extern al Americii, prin atacuri directe la democrație, statul de drept și libertății de gândire și expresie.

Această ambiguitate strategică în care se află administrația Trump, a creat deja disconfort în legătură cu prezența și prestația SUA la nivelul organizațiilor regionale sau cu vocație internațională (ONU, OMS, OMC, NATO, UE, AEAN) unde luările de poziție ale oficialilor americani, inclusiv ale președintelui Trump, s-au aflat de multe ori în contradicție cu regulile care guvernează relațiile internaționale bazate pe dreptul internațional, respectarea înțelegerilor și tratatelor internaționale și bilaterale, în cadrul alianțelor tradiționale, dar și prin recunoașterea intereselor competitorilor și rivalilor, într-o lume care își reafirmă tot mai mult opțiunea pentru un sistem de guvernanță multipolar.

Administrația Trump, s-a trezit în acest „vârtej geopolitic planetar” în care „excepționalismul și hegemonia americană” se confruntă cu o ascensiune rapidă a puterilor emergente din Asia-Indo-Pacific grupate în jurul BRICS și OCS în care un rol important îl au China, Rusia, India, Japonia și țări din Africa, Orientul Mijlociu, America Latină. Am numit recentul turneu al președintelui Trump în această zona a Asiei, că fiind turneul bunăvoinței deoarece, administrația și președintele au realizat că prin suprataxarea vamală au pierdut încrederea partenerilor tradiționali din regiune, iar pentru a contracara influența geopolitică, geoeconomică și geostrategică a Chinei la proiectele sale legate de Noul Drum al Mătăsii, era nevoie de prezența în regiune a președintelui, pentru a da noi asigurări privind seriozitatea angajamentelor comerciale și militare, subliniindu-se că SUA nu-și abandonează aliații.

Turneul a fost după declarațiile președintelui și membrilor delegației sale, un succes răsunător, reușindu-se semnarea de acorduri și contracte comerciale privind importul de pământuri rare din Australia în valoare de 8,5 mld$, reînnoirea înțelegerii privind construirea în SUA în cooperare cu Marea Britanie a trei submarine, comandă anulată ulterior sub motivația lipsei capacităților de producție a șantierelor americane. Să nu uităm că, inițial guvernul australian atribuise contractul Franței, însă a fost apoi anulat la presiunea SUA, ceea ce a declanșat un adevărat scandal politicodiplomatic între Australia și Franța.

La reuniunea la nivel înalt SUA-ASEAN din Malaysia, președintele american a fost martor și „garant” al semnării tratatului de pace dintre Thailanda și Cambodgea, prilej cu care, în discursul său a făcut un adevărat bilanț al celor 8 luni de mandat ale cărui rezultate a făcut ca America să intre în „era de aur” cum nu a mai fost în istoria ei, propunând ca și relațiile cu țările ASEAN să intre într-o „eră de aur” prin lansarea de noi parteneriate și proiecte de cooperare economică, comercială, tehnologică, militară și de investiții reciproce, îndeosebi în economia americană care este „cea mai puternică și stabilă din lume”. La Seul, participarea la reuniunea pentru cooperare economică Asia-Pacific, a avut ocazia să realizeze întâlniri bilaterale cu liderii țării gazdă, dar și cu cei prezenți, reușindu-se antamarea de discuții privind lărgirea cadrului de cooperare economică, dar nu a lăsat să se întrevadă concesii privind tarifele vamale.

Un moment important al turneului, l-a constituit vizita de 2 zile în Japonia, unde a avut o întâlnire protocolară la Palatul imperial cu împăratul nipon și mai multe întâlniri de lucru cu premierul Sanae Takaichi, care, odată cu preluarea mandatului a anunțat un amplu program menit să asigure redresarea economiei aflată în stagnare, reducerea datoriei publice care a atins 260% din PIB, drept urmare, orice transfer de bani în exterior ar putea „strangula dezvoltarea internă”. Șeful Patronatelor din Japonia a declarat pentru Financial Times că, acordul comercial semnat de ex. premierul Ishiba, este „o eroare strategică” și va trebui renegociat de noul premier cu președintele Trump.

Înaintea vizitei președintelui Trump, premierul Taikaichi a dispus anularea vizitei delegației americane compusă din reprezentanți a importante corporații americane, sub motivația că acordul tarifar conține o serie de neclarități pentru care negociatorul șef nipon a solicitat un decret prezidențial pentru modificarea lui, însă partea americană a refuzat. Pe acest fond tensionat, premierul nipon a dispus anularea înțelegerii privind investiții de 550 mld$ în economia americană, ceea ce a stârnit furia președintelui american.

Sub aceste auspicii nefavorabile pentru administrația americană au avut loc discuțiile și negocierile președintelui Trump cu premierul Takaichi, pe care a încercat să o îmbuneze aducându-i laude și invitând-o pe port-avionul G. Washington pentru a se întâlni cu militarii americani și a reînnoi angajamentul SUA de a lupta alături de militarii japonezi pentru asigurarea securității în fața «provocărilor militare nord-coreene și chineze».

Președintele american, a ținut să sublinieze că SUA au cea mai puternică și bine dotată tehnologic armată din lume, iar industria de armament, aeronave de luptă și sisteme de apărare aeriană, este cea mai performanță, propunând cooperări în domeniu. Interesant că doamna premier Takaichi a răspuns cu amabilitatea niponă, lăudând performanțele noului mandat al președintelui Trump, subliniind că pentru domnia sa, președintele a fost o „sursă de inspirație” în conceperea programului de guvernare, sub angajamentul luat în fața japonezilor că „Japonia first și japonezii pe primul loc” să definească politica sa internă și externă.

Deci, toate deciziile guvernamentale vor fi subordonate acestui obiectiv, explicând în același timp că situația economică a Japoniei impune unele măsuri de austeritate în privința achizițiilor militare, iar în situația că economia va da semne de redresare s-ar putea ca din 2026 să se aloce 2% din PIB pentru industria de apărare niponă și pentru consolidarea sistemului de apărare și securitate națională. Nu întâmplător președintele american a ales să poposească în Malaysia pentru a participa la reuniunea la nivel înalt a organizației ASEAN și la semnarea acordului de pace între ThailandaCambodgea, considerat a fi cel de-al 8-lea război încheiat în acest nou mandat, ci și pentru a readuce Malaysia sub influența SUA și a o desprinde de BRICS.

De ce este importantă MALAYSIA pentru marile puteri?

În primul rând, pentru faptul că a devenit un hub tehnologic și de IA performant și un producător de semi-conductori semnificativ, dispune de o armată modernizată după standardele SUA și China, este un punct geocomercial important datorat strâmtorii Mallacca prin care se tranzitează 25% din comerțul maritim mondial. De asemenea, relațiile cu China au cunoscut în ultimii ani o cooperare fără precedent, astfel că, în 2024, schimburile comerciale au atins cifra record de 212mld $, iar infrastructura critică a țării a fost modernizată cu finanțare chineză în cadrul proiectului ,,Noul Drum al Mătăsii”. Economia malaysiană este orientată spre industria manufacturieră care aduce 280 mld$ la PIB, iar investițiile islamice în economie au ajuns în 2024 la 250mld$. Rolul Chinei este foarte important deoarece prin influența ce o exercită în Thailanda, Vietnam, Indonezia, Cambodgea contribuie la asigurarea securității într-o zonă cunoscută pentru rivalitățile geopolitice istorice. Malaysia menține un echilibru diplomatic între China și SUA, dar și prin dezvoltarea unei cooperări multivectoriale și cu Federația Rusă.

Tema reuniunii ASEAN la care a participat și președintele Trump, a adus în actualitate problemele cu care se confruntă țările din zonă și s-a numitInclusivitate și durabilitate și a pus accent pe diferențele de dezvoltare, inegalitățile economice, culturale, sociale și efectele schimbărilor climatice. Malaysia a făcut apel la participanți să-și asume angajamentul în materie de reziliență economică, creștere numerică și dezvoltare incluzivă durabilă. Astfel că, sloganul „America first” a fost adaptat la varianta locală „Japonia first, Malaysia first” etc. Asistăm așadar, la ieșirea din Matrixul unei ordini mondiale bolnave, care, prin corporațiile multinaționale au spoliat de bogății și resurse, țări și popoare pe care le-au condamnat la sub-dezvoltare prin promovarea unor politici a corupției și șantajului, care le-au asigurat dominația timp de secole.

Astăzi, tot mai mulți lideri din țările în curs de dezvoltare și a celor emergente economic, au îndrăznit să viseze și să iasă din turmă, să gândească prin prisma intereselor propriilor popoare, să se poziționeze strategic, pentru ca vocea lor să fie ascultată și respectată la marea masă a negocierilor globale, într-o lume multipolară. Problema care se pune, este ca această lume multipolară să nu alunece în haos global.

Întalnirea din Seul a președinților Trump și Xi Jinping – meciul diplomatic al anului 2025

O recalibrare a intereselor geopolitice, geoeconomice și geoetrategice la nivel global, între SUA și China? Vom asista la un Triumvirat, SUA-Rusia-China pentru o nouă ordine mondială? Se va reveni la perioada Războiului Rece și la împărțirea lumii în sfere de influențe?

UE va reprezenta o zonă de interes în cadrul jocului geopolitic global, sau doar o altă carte de schimb în mâna jucătorilor? Această reîntâlnire a celor doi președinți prefigurează pregătirea altor întâlniri bilaterale sau trilaterale la Washington, Moscova, Beijing? Vom încerca să găsim unele răspunsuri și să înțelegem adevărurile din spatele zâmbetelor și declarațiilor protocolare. În pregătirea întâlnirii istorice dintre președinții Trump și Xi, au fost organizate două evenimente relevante care își vor pune amprenta asupra modului în care China (și Rusia) își vor exprima cerințele la întâlnirea cu SUA. Este vorba de reuniunea la nivel înalt a șefilor de state și guverne membri OCS (Organizația pentru Cooperare Shanghai) ținută la 31 august la Tianjin (nordul Chinei, cu participarea a 20 de șefi de state și guverne. Ziarul Nikkei Asia a comentat evenimentul subliniindu-i importanța geopolitică și geo-economică pentru viitorul relațiilor Sudului Global față de Occidentul Colectiv.

Reuniunea a fost o ocazie unică pentru China de a-și afișa aura geopolitică a mai subliniat ziarul în cauză. În deschiderea lucrărilor, președintele Xi a declarat că Membrii acestei organizații interguvernamentale, ar trebui să se opună mentalității Războiului Rece, antagonismelor blocurilor și comportamentelor brutale din partea Occidentului. Încurajez ca membrii OCS să susțină sistemul de schimburi comerciale bazate pe regulile OMC și pledez pentru o lume multipolară bazată pe egalitate și ordine. Președintele Xi, a mai declarat că noi trebuie să lărgim domeniile cooperării, să folosim cât mai bine propriile resurse și forțe și să lucrăm împreună cu responsabilitate pentru promovarea păcii, stabilității și prosperității regiunii – (sursă Financial Times).

Lucrările reuniunii s-au derulat într-un context internațional marcat de crize multiple care lovesc membrii organizației în confruntarea comercială a SUA cu India, China, Rusia și UE, războiul din Ucraina, programul nuclear iranian, războiul Israelului în Gaza, Cisiordania, sudul Libanului, atacurilor israeliene asupra Yemenului, Qatarului și Siriei. Obiectivul reuniunii OCS a fost de întărire a securității regionale, cooperării economice, aprofundării legăturilor culturale și umane. Declarația finală s-a referit la strategia ce trebuie adoptată până în 2030, marcând angajamentul colectiv pentru dezvoltare durabilă, stabilitate crescută față de amenințările din exterior. S-au adus critici speciale intervențiilor unilaterale ale Occidentului în Ucraina și Orientul Mijlociu.

Printre participanți, au fost și președinții Turciei, Iranului, Kargastan, Uzbekistan, Tadjikistan, Vietnam, Myanmar, Cambodgea, Eau, Kazahstan, Azerbaidjan, Brazilia, și premierii Ungariei și Slovaciei. Reuniunea OCS a oferit și ocazia realizării de întâlniri bilaterale. Prezența Iranului aflat sub sancțiuni americane și europene, a permis calibrarea relațiilor sale cu Rusia și China în domeniile energetic, militar, dar și cu EAU, iar Coreea de Nord și Belarusul au ieșit din izolarea internațională. Întâlnirile bilaterale ale președinților Xi și Putin au evidențiat că, în ciuda sancțiunilor economice, relațiile lor comerciale au atins 250 mld$ și s-a consolidat parteneriatul militar și strategia comună, pentru a face față provocărilor Occidentului Colectiv. Președintele Putin a participat și la parada militară de ziua victoriei împotriva Japoniei (80 ani) din 3 septembrie de la Beijing, care consolidează parteneriatul strategic militar împotriva Occidentului.

Reacția internațională față de summit-ul OCS exprimă un clivaj total între Sudul Global consolidat și Occidentul Colectiv divizat, o izolare a SUA si UE și o extindere a cooperării în direcția EURASIA. Așa cum am mai scris și în alte articole, OCS, se va transforma treptat în brațul înarmat al BRICS, la care se va alătura și CSI (Comunitatea Statelor Independente) reformată, care cuprinde 10 state, foste republici sovietice din Asia Centrală și Caucazul de Sud. Premierul indian care a participat la reuniunea OCS, a reafirmat dorința de consolidare a parteneriatelor strategice cu China și Rusia, în domeniile economic, energetic, tehnologic și militar, iar președinții din EAU, Cambodgea, Vietnam și Myanmar, au exprimat interesul de a se alătură BRICS și OCS, ceea ce creează îngrijorări la nivelul administrației Trump și a NATO, deoarece avem acum o alianța a 5 state cu armament nuclear, la care s-a alăturat și Iranul.

Tot în acest cadru, președinții Putin și Erdogan, au discutat și în legătură cu modalitățile de reluare a negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina și extinderii cooperării economice, energetice și militare la Marea Neagră. Un moment important a fost și implicarea președintelui Xi pentru medierea conflictului politico-diplomatic apărut între Rusia și Azerbaidjan, cauzat de doborârea de către forțele ruse a unui avion civil aparținând companiei de stat, la frontieră cu Kazahstanul, care se îndrepta spre Cecenia, pricinuind moartea a zeci de persoane aflate la bord.

Momentul cel mai important și așteptat cu nerăbdare de către participanții la summit-ul OCS, a fost anunțul președintelui Xi Jinping de a anula taxele vamale pentru 55 de state, redesenând o nouă hartă a liberului schimb în comerțul mondial, afectând direct imperiul tarifar vamal impus de SUA.

Întâlnirea președintilor Xi și Trump s-a derulat sub auspiciile unei indiferențe afișate de președintele Xi față de gesturile teatrale de încălzire a atmosferei prestate de președintele Trump, iar rezultatul s-a văzut la final, când nu s-a mai organizat conferința de presă, fiecare procedând la efectuarea de declarații separate, președintele Trump, ca de obicei și-a arătat festivismul subliniind că au fost semnate acorduri și înțelegeri comerciale excepționale suspendarea suprataxării produselor chineze pentru un an, obținerea aprobării pentru importul din China a pământurilor rare (tot pentru un an), dar și importurile chineze de soia americană, salvând astfel fermierii americani aflați în pragul falimentului.

În privința dosarelor grele soarta Tik-Tok, războiul din Ucraina, sancțiunile aplicate țărilor care importă petrol și gaz rusesc (inclusiv China), amenințările cu intervenția militară americană în Venezuela, Columbia și mai recent Nigeria, sub diverse pretexte pe care nu le mai crede nimeni, s-a convenit că specialiștii și negociatorii ambelor părți să se întâlnească periodic și să informeze președinții privind progresele înregistrate. În cadrul discuțiilor, președintele Trump a ridicat și problema dedolarizării tranzacțiilor comerciale internaționale, îndeosebi cele referitoare la hidrocarburi, care a fost declanșată de China, acțiune care produce deja serioase îngrijorări corporațiilor americane, dar și piețelor financiar-monetare cu consecințe grave pentru economia americană.

Președintele Xi a reeditat încă odată poziția fermă a Chinei de susținere a liberului schimb în relațiile comerciale internaționale, depolitizarea comerțului și renunțarea la sancțiuni economice dispuse unilateral de SUA și la politica externă bazată pe forță și intimidare, era hegemoniei americane fiind apusă. În problema Taiwanului, președintele Xi aștepta ca președintele Trump să declare că nu va încuraja în niciun fel independența, deoarece acest teritoriu este al Chinei și va reveni la patria mamă, pe cale pașnică sau prin forța armelor, însă administrația americană nu a răspuns pozitiv la propunerea chineză.

Recenta vizită la Wasghinton a premierului ungar, Victor Orban și modul prietenos în care s-au desfășurat discuțiile cu președintele și administrația americană s-a constituit și într-un mesaj clar către liderii europeni neo-marxiști că SUA are un parteneriat strategic solid, că premierul ungar va fi susținut în campania electorală din 2026, fiind un prieten stabil și loial principiilor conservatoare și valorilor americane în ciuda persecuțiilor la care este supus permanent de instituțiile supranaționale europene conduse de soroșiști.

Președintele Trump a aprobat pentru un an de zile suspendarea sancțiunilor ca Ungaria să se aprovizioneze cu petrol și gaze din Rusia (prin conducta Drujba și nu prin cea din Croația din cauza costurilor) și de a încheia un parteneriat energetic, comercial și cultural, preferențial, în afară parteneriatului UE-SUA. Tot pentru a-l sprijini pe Orban și partidul său în viitoarele alegeri, președintele Trump a anunțat, prin vocea lui Kari Lake care conduce U.S. Agency for Global Media, a hotărât suspendarea finanțării platformei media globalistă, Szabat-Europa care a publicat o serie de materiale critice la adresa politicii anti-migrație și libertății presei practicate de premierul ungar.

De asemenea, Kari Lake a anunțat decizia administrației Trump de a nu mai finanța posturile de radio Vocea Americii, Free Asia și Europa Liberă care erau folosite de administrațiile democrate ca mijloace de propagandă și diversiune ale CIA în direcția Europei de est și Asiei. Președintele Trump și conservatorii radicali din administrația prezidențială, intenționează să promoveze în Europa modelul de guvernanță a lui Orban, sens în care prin fundațiile create de exconsilierul prezidențial, Steve Benon și partidele suveraniste se vor implica mai serios în 2026 pentru ca acest curent MAGA să aducă la conducerea instituțiilor europene și la guvernele naționale, lideri care împărtășesc valorile democratice promovate de Trump.

La această stare de lucruri plină de ambiguități și reașezări geopolitice se adaugă și consecințele grave ale continuării sprijinului financiar, logistic și militar acordat de UE Ucrainei, în ciuda evoluțiilor de pe front care sunt în defavoarea armatei ucrainene și încercărilor lui Zelensky de a prezența situația în culori încurajante. Dar, ultimele știri ne prezintă un tablou trist, trupele ucrainene se opun tot mai des ordinelor primite de la Zelensky, discutându-se deschis de dezertări în masă și pregătirea unei revolte care ar putea răsturna regimul oligarhilor conduși de Zelensky. Pe un alt plan, președintele Belarus, Lukașenko s-a adresat ucrainenilor promițând deschiderea frontierelor și primirea lor cu brațele deschise, subliniind că deja refugiații ucraineni stabiliți în Belarus se bucură de locuri de muncă, educație, condiții de viață decente.

Este o nouă etapă a războiului psihologic care vizează slăbirea încrederii cetățenilor și militarilor ucraineni în soarta războiului și deciziile președintelui Zelensky. Dar pentru a înțelege mai bine ce se ascunde în spatele rezultatelor excepționale obținute de președintele Trump în negocierile cu președintele Xi, aducem în atenția cititorului câteva informații care sunt relevante: China a anulat contractul care prevedea închirierea a 130 avioane de pasageri Boeing pentru firmele aeriene chineze și a respins luarea de noi comenzi de închiriere, apelând la companii de profil din Golful Persic. Urmarea, în pragul sărbătorilor de iarnă numărul curselor s-a redus cu 40%, situație care a coincis și cu concedierea și trimiterea în șomaj tehnic a controlorilor de trafic aerian din cauza blocajului bugetar care a suspendat plata salariilor.

În prezent aeroporturile americane sunt aproape goale, iar lipsa din funcțiune a 2.000 de controlori de trafic își spune cuvântul. În plus, la Bursa din New-York, acțiunile Boeing au scăzut cu 1,30%. La 5 noiembrie, președintele Xi a participat la ceremonia intrării în funcțiune, gata de misiuni, a celui de-al treilea port-avion, Fujian, dotat cu tehnologie de ultimă generație și arme cu IA, dar și cu un sistem de catapultare electromagnetică, tehnologie cu care se mândrea armata americană pentru două din port-avioanele sale. Nava dispune de un personal de 2.000 persoane, militari, operatori, dar și femei care se ocupă cu inspecția cabinei și cantinei pentru a asigura confortul necesar trupelor.

Denumirea port-avionului este simbolică și a fost dată de la provincia Fujian, unde se află șantierul naval care a construit nava, provincie situată în fața Taiwanului. Pe un alt plan, în SUA, blocajul bugetar a creat haos în sistemul administrației federale și locale din cauza trimiterii în șomaj tehnic sau concediați, sute de mii de funcționari, iar cei care mai lucrează li s-a promis plata salariilor la încheierea crizei bugetare, care nu dă semne că s-ar încheia după 40 de zile de blocaj. Dar, președintele nu s-a oprit aici. Luni 10 noiembrie, a amenințat postul public de radio BBC pentru difuzarea unui documentar la emisiunea Panorama în care Donald Trump se adresează partizanilor săi (la 5 ian.2021) astfel: Vom merge până la Capitoliu.

Voi fi alături de voi și ne vom lupta că niște diavoli. Președintele a anunțat că intentează proces BBC și a solicitat despăgubiri de 1 mld$ prejudiciu reputațional și financiar important. Documentarul a fost retras la cererea BBC iPlayer, iar dir. general BBC, Tim Davie și directoarea de informații, Deborah Turness și-au dat demisia. Expertul juridic al BBC, Dominic Casciani, a ținut să precizeze că, a amenința cu intentarea unui proces, nu este același lucru cu a avea un dosar solid. Președintele ar trebui să probeze că a suportat un prejudiciu important și să țină seama că legislația americană oferă protecție foarte puternică libertății de exprimare.

De aceea, dreptul la defăimare este complex, totul se bazează pe judecăți foarte subtile. Concluzia este că demisia conducerii BBC, demonstrează că BBC traversează o perioada de criză majoră, datorată manipulării ideologiei woke prin intermediul editorialelor, ceea ce fragilizează structura instituției. Premierul britanic, Starmer a subliniat că esențialul, este că, BBC își menține standarde ridicate de echilibru și neutralitate politică, recunoscute la nivel internațional.

Ca să ilustrăm starea de confruntare și agitație politică care marchează serios și emoțional societatea americană, vom informa cititorii noștri, că în mai multe state Arizona, Kansas, Vermont, New-York, conducători și membri a unor grupări de tineri republicani, au declanșat o amplă campanie pe Telegram de transmitere de mesaje rasiste, xenofobe, antisemite și admiratoare a lui Hitler, comparând tinerii afro-americani, drept maimuțe, gay lăudând meritele aleșilor republicani pentru poziția lor favorabilă sclaviei.

Federația națională a tineretului republican s-a delimitat de aceste grupări și a cerut demisia conducătorilor la nivel statal și local pentru asemenea poziționări care inflamează spiritele și înrăutățesc climatul politic și social între comunitățile albe și afro-americani. Cauza acestor manifestări se regăsește în declarațiile și discursurile tot mai dure ale liderilor politici din tabăra conservatoare radicală, fenomen care nu este străin și președintelui Trump.

Lectură plăcută, dragii mei, îndemnul meu este de a ne lupta pentru apărarea libertății de gândire și expresie, într-o lume în care restrângerea drepturilor și libertăților consemnate și în Declarația universală a Drepturilor Omului adoptată de ONU la 10 decembrie 1948 și abuzul de putere se manifestă fără jenă într-o Europa dominată de ideologia neo-marxist globalistă, care se folosește de noile tehnologii și IA pentru controlul și supunerea civică voluntară sau nu, a maselor, prin manipulare și corupția ideilor.

Gl. Bg. (rtr) Gheorghe Dragomir