Guvernul decident deplin

BNR-ul, informează că în contul curent al balanței de plăți s-a înregistrat un deficit de 17,85 miliarde euro, cu 13,83 miliarde euro în perioada ianuarieaugust 2023.

Pentru început România cu actualul Guvern pornește de la o datorie externă de 212,37 miliarde de euro, cu o creștere în primele 6 luni de 7,48 miliarde de euro (datele BNR). În structură, acea datorie externă pe termen lung a ajuns la peste 162 miliarde de euro la 30.06.2025, în creștere cu 4,6% față de sfârșitul anului 2024. Acestea și multe altele sunt cifre în spatele cărora se află delăsare/complicitate a mai tuturor structurilor de conducere ale țării noastre din ultimii 25 de ani.

Actualul ministru de finanțe, un profesionist provenind din zona BNR-ului arată că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru. Față de această situație, foarte delicată, Guvernul condus de domnul Bolojan și-a împărțit conducerea pe paliere de pachete, unii critici spun chiar pe pachețele, care să treacă de filtrul Parlamentului, a inerentelor moțiuni de cenzură și ce să mai vorbim de acea Curte Constituțională, care acum, parțial înnoită poate va judeca altfel unele spețe economico-sociale, ce în portofoliul acesteia de-a lungul timpului au intrat cam forțat.

Din multitudinea de măsuri de austeritate, primul a trecut cu ușurință maximă că în fapt nu a afectat prea mult elitele politice. Cum s-ar spune, creșterea TVA de la valori inferioare de 19% la 21%. Entitățile economice au reacționat imediat invitând consumatorii cu sloganul noi vom suporta cei 2% creștere de TVA. O delicatesă servită celor care nu sunt atenți la detalii și anume că anumitor produse preambalate, de exemplu, le-a fost redus gramajul, rămânând același preț. Aplicarea de CASS de 10% la pensii, la fel nu a angrenat prea mulți protestatari, dar s-a aplicat instantaneu.

La fel, creșterea accizelor la alcool și carburanți cu 10%, dar și liberalizarea costurilor la energie (cu creșteri uneori și de trei ori mai mari față de perioadele anterioare) au fost și ele acceptate, fără proteste. Al doilea pachet de măsuri vizând reducerea de posturi din administrație (între 40.000 și 60.000) a întâmpinat o rezistență consistentă, determinându-l pe domnul Bolojan să-și exprime voalat o posibilă demisie. Tot din acest serial în prezent are loc un blocaj în justiție, administrațiile locale și zona învățământului.

Fiecare din aceste segmente are propriile nemulțumiri. În justiție de pildă, eliminarea (în timp) unei anomalii, inexistentă în Europa de a ieși la pensie (dacă vrei) la 48 de ani. Aici ar trebui puși pe ecranul mediei cei care cu ani în urmă au legiferat acest declic. Și nu este vorba doar de justiție ci și din zona poliției, armatei și altele. Cei pensionari, unii dintre ei, fiind angajați automat pe alte posturi copios plătite, tot la stat.

În condițiile actuale când natalitatea scade pe zice trece, foarte mulți primari au renovat școli care nu prea mai au elevi. Ba sunt primării cu câteva sute de locuitori, nejustificând o asemenea structură administrativă la nivel de comună ci de sat. Dar mai toți blochează administrațiile ori locațiile unde sunt angajați.

Evident că trebuie pusă o stavilă în acest dezmăț al angajărilor la stat. Se adaugă agențiile cu ceva sute de mii de salariați, societățile de stat care de ani de zile lucrează în pierdere. Unii se laudă că obțin profit, da, dar pe bunurile/valorile statului nu pe cele proprii ca la o societate privată. Per ansamblu, dacă ar fi să gândim pur economic, toate entitățile gestionate de statul român sunt perdante. Dar lăfăitorii de acolo își arogă sume uriașe pe salarii, indemnizații felurite, ieșiri la pensie cu bonusuri nemaiîntâlnite în nicio țară europeană, cu reîncadrare automată; un dezmăț generalizat.

Un mare expert pe domeniul finanțelor, domnul Daniel Dăianu, afirmă că: Acest deficit bugetar pe care-l avem acum este ca o cangrenă care afectează economia. Recunoaște că nu putem evita creșterea taxelor și impozitelor deoarece deficitul a depășit 8,6% din PIB. Continuă că, Guvernul Ciolacu a negociat cu Comisia Europeană un plan de reducere a deficitului la 3% în șapte ani, dar spre sfârșitul mandatului său (previzibil) a cheltuit întreaga rezervă bugetară aflată la dispoziția Guvernului de peste 60 de miliarde lei.

Cum s-ar spune, După mine potopul, că între timp a demisionat din toate funcțiile PSD-ului. BNR-ul, informează că în contul curent al balanței de plăți s-a înregistrat un deficit de 17,85 miliarde euro, cu 13,83 miliarde euro în perioada ianuarieaugust 2023. Din declarațiile primului-ministru Ilie Bolojan se desprind câteva ținte de viitor care în mod necesar trebuie îndeplinite: – gestionarea mai bună a companiilor de stat care (pe bunurile statului) produc pierderi, – partea de management a companiilor care privește plafonarea câștigurilor, eliminarea sinecurilor, a pensiilor speciale și multe altele Statul are în gestiunea sa, 1.326 de întreprinderi publice, 1.182 la nivel local și 144 la nivel central.

Sunt 376 de SA-uri, 88 de regii autonome și 847 de SRL-uri. Sunt 315 întreprinderi publice care realizează 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor. Din 256.000 de angajați, 173.000 sunt în aceste întreprinderi importante. Au un profit de 15,1 miliarde de lei dar și subvenții de 14,1 miliarde lei. CFR, Unifarm, Termoenergetica, Metrorex, Complex energetic Valea Jiului, Electrocentrale Craiova au pierderi însumate de 2 miliarde lei. Printre măsurile vehiculate, reducerea membrilor din consiliile de administrație (copios plătiți n.a.), plafonarea beneficiilor la maxim 10% din remunerația totală fixă și multe altele, spre a stopa risipa de bani. Al doilea pachet de măsuri fiscale gândit de cabinetul Bolojan vizează în principal reducerea/eficientizarea structurilor locale/zonale din administrație.

O altă măsura vizează stabilirea unor grile de salarizare pentru localitățile ce nu-și pot susține cheltuielile. Sunt vizate localitățile care sunt adăpate de ani de zile de la bugetul central, fără ca acolo să se întreprindă ceva concret de a aduce bani la bugetul local. Și la rând toate aceste măsuri și multe altele, nu au avut la bază o analiză de impact, probabil din cauza slabei pregătiri a celor care fac parte din zona analiștilor guvernamentali.

În fine, cele patru subpachete prezentate în Agora noastră, au căzut la votul în Parlament, neavând majoritatea necesară spre a fi respinse – măcar una care ar fi dus la căderea actualului Guvern este de reliefat aici, că această fragilă opoziție nu a venit cu nimic constructiv, de a planta în mintea alegătorilor că uite, prin senatorul Petrișor Peiu (un remarcabil economist) de exemplu au încercat să aducă în discuție un plan B de analiză. Ba mai mult, opoziția în sens generic, atacă tot, la Curtea Constituțională, ba la Comisia de la Veneția, așa ca să se afle în treabă, să-și facă numărul, că de aceea sunt aleși.

În fapt, dacă privim la nivel european, mai toate democrațiile așa cum se intitulează ele, au mari probleme pe plan intern, spun eu (fără argumente) că sume uriașe destinate susținerii economiilor interne au fost relocate către Ucraina. Iar acum, susținătorul central al acesteia este într-o situație delicată.

Constatăm cu îngrijorare că în Franța de exemplu au fost în ultimii doi ani trei guverne, cel actualul fiind demis spre îngrijorarea președintelui Macron și nu numai. Marc de vos, expert în relații europene și globalizare, consideră că UE a arătat lumii cât este de slabă după încheierea acordului comercial cu SUA. Argumentează că pentru UE, această vară a debutat cu un divorț transatlantic în condițiile în care sprijinul pentru NATO (Europa) dar și pentru Ucraina este cât se poate de incert.

În acest context geopolitic, clasa politică de la noi este cât se poate de divizată dar mai ales confuză, neavând adevărați lideri călăuzitori. În diluviul de știri (mare parte false) care ne înconjoară, cei câțiva care au căderea, răbdarea și pregătirea să ne conducă sunt aproape zilnic martelați mediatic ori trecuți printr-o sită analitică discutabilă. Consider că măcar în acest ceas, când au loc la noi negocieri pentru readucerea țării pe linia de plutire, în jurul nostru (Basarabia, Serbia și chiar Bulgaria) sunt tensiuni fără precedent trebuie să găsim calea prin actualii noștri reprezentanții spre o stabilitate internă, măcar.

Florian Laurențiu Stoika