Breaking News
ACASĂ / ARTICOLE / TEATRU - FILM / IMNUL NAȚIONAL ȘI CAPRICIILE POLITICE

IMNUL NAȚIONAL ȘI CAPRICIILE POLITICE

IMNUL NAȚIONAL ȘI CAPRICIILE POLITICE

Drapelul, stema și imnul definesc o națiune, simbolistica lor constituind primul pas spre recunoașterea de către alte națiuni a gradului de civilizație social, economic și cultural. Nașterea unui imn e la fel de zbuciumată și îndelungată ca și nașterea unei națiuni. Imnul trebuie să aibă o melodie simplă și frumoasă pentru a fi accesibilă vocilor,dar și pasaje dramatice pentru caracterul maiestuos. Ritmul și armonia conferă solemnitate,iar corespondența mesajului poetic cu cel muzical asigură unicitatea, adevărata măreție. In spațiul românesc au fost multe imnuri,încă din 1761 Caudella compune „Imn român”, dar nu exista România. In 1832 apare „Imnul Moldovenilor”, iar în 1834 sultanul Mahomed aprobă să fie arborat pe vasele comerciale valahe primul Steag tricolor cu stemă. În 1843, tot în Moldova, Lago Massini compune „Imn național despre sosirea Măriei Sale” Gh.Bibescu, de la Poartă. In noaptea întoarcerii după întrunirea de la Blaj, 15 martie 1848,poetul bistrițean Andrei Mureșanu, la acea oră profesor de română la Brașov, a scris „Un răsunet” care începe cu versurile „Deșteaptă-te române”! La Sărbătoarea Cireșelor în grădina parohului Bonifație Pitiș, din Scheii Brașovului îl cunoaște pe dascălul bisericii și fostul elev al lui Anton Pann, Gh.Ucenescu, care îi prezintă câteva melodii, iar Mureșanu alege romanța lui Anton Pann cântată prin cârciumi de toți românii „Din sânul maicii mele”, pe versuri de Grigore Alexandrescu. Remarcând perfecțiunea melodică-ritmică-poetică, Mureșanu înlocuiește versurile romanței, iar el renunță la titlul inițial, noua producție numindu-se „Deșteaptă-te române”, devenit Imnul Revoluției dela 1848 – N. Bălcescu numindu-l „marseilleza românilor”. Anton Pann nu și-a revendicat opera și a murit la doar 56 de ani, de tifos virulent căpătat pe când se întorcea de la tipografia lui, de la Râmnicu Vâlcea. Este înmormântat la Biserica Lucaci…Profesorul Andrei Mureșanu a murit în mizerie, la 47 de ani, lăsând orfani un băiat în clasa a VII-a și o fetiță de doar 11 luni. Brașovenii au refuzat înmormântarea în cimitirul orthodox, fiindcă era greco-catolic, dar au cedat după intervenția mitropolitului, de atunci Andrei Șaguna. Inspirat de înfrângerea rușilor în Războiul Crimeii și plecarea lor din Moldova,pentru care s-a și dus în Crimeea să-i vadă umiliți, Vasile Alecsandri scrie în 1855 poezia „Hora Unirii” la care Al.Flechtenmacher compune o melodie vioaie, antrenantă – devenită „Imnul Unirii”, 1859. Carol I, succesorul marelui Cuza, preia titlul de Principe domnesc, devine Alteță Regală după 1877 și este încoronat Rege în 1881. La 10 Mai 1884 apare și primul Imn național oficial, urmare a unui concurs dotat cu premiu de-100 lei-aur – „Trăiască Regele”, muzica Eduard Hubsch și pe versurile eternului patriot V. Alecsandri…Dar românii sunt trădători și capricioși, așa că imediat au apărut alte 5 imnuri, dintre care două pe aceleași versuri de Alecsandri!- „Imnul Regelui Carol” de W.Humpel, „Imnul Dinastic” de Rudolf Peters, „Imnul Național” de Al. Flechtenmacher, „Imnul de Serbare”, de Al.Podoleanu… Profitând de autoritatea sa, Gavriil Musicescu obține ceva nemaiauzit (la parade și festivități se cântau 2 imnuri!) varianta de fanfară a lui Hubsch și varianta corală,cu cuvinte, a lui Musicescu!… Abia după 10 ani, după moartea lui Hubsch, s-a decis ca varianta Hubsch să rămână Imnul Național. G.Musicescu i-a șlefuit ritmul și armonia, iar moartea lui în 1903 a fost „o durere națională”! Ciprian Porumbescu a condus Corul Societății Arboroasa până la arestarea sa din 1877, care i-a adus moartea în 1883, la 29 ani. El a compus imnurile „Românul și Tricolorul”, iar imnul „Pe-al nostru steag” a fost cumpărat de Albania în 1912 și până astăzi este imnul albanez! La 30 Decembrie 1947, odată cu Regele Mihai, pleca în exil și Imnul României – „Trăiască Regele!”…Noul imn comunist „Zdrobite cătușe”, de joasă speță, a fost produsul unor evrei comuniști, Matei Socor și poetul cartofor Aurel Baranga. M.Socor a devenit președinte al Uniunii Compozitorilor, fostă Societatea Filarmonică înființată în 1920 de George Enescu,care a fost exclus și ca membru și deposedat de vila din Sinaia și de Palatul Cantacuzino! A fost normal ca Enescu să pedepsească poporul român, lăsând Franței, post-mortem, drepturile de autor (precum făcuse și Brâncuși).
In 1964 Matei Socor și poeții Eugen Frunză și Dan Deșliu scriu un nou imn „Te slăvim,Românie”- o crimă istorică ce cânta „poporul sovietic eliberator”, deși la 23 August 1944 rușii erau abia la Chișinău! In 1977, după ce a devenit președinte pe viață, Ceaușescu și-a mai satisfăcut un capriciu și a schimbat imnul – „Tricolorul” de Ciprian Porumbescu. Foarte supărat, Dan Deșliu a devenit periculos țipând chiar pe la Uniunea Scriitorilor: „Ceaușescu a schimbat imnul MEU cu Tricolorul pentru că are trei clase”!…După câțiva ani a fost găsit înecat la Neptun! Și a venit Revoluția din 1989 – da, revoluție, căci dictatura a fost înlocuită cu democrația, chiar dacă nu în cel mai veritabil mod… Noul imn – „Deșteaptă-te române”- a fost impus de tinerii ieșiți în stradă și cu el pe buze și în suflet au înfruntat gloanțele și au biruit.
„Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani,
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani”

Recomandăm viitorilor guvernanți ca stabilitatea Imnului Național să fie suficientă doar pentru a-și asigura un loc onorabil în istorie, uneori eroică, alteori jenantă – a românilor!

VIOREL COVACI

0%

User Rating: Be the first one !

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

O LUNĂ BOGATĂ ÎN EVENIMENTE

O LUNĂ BOGATĂ ÎN EVENIMENTE Luna mai a fost bogată în evenimente din lumea filmului. …

ELVIRA GODEANU – JURNALUL UNEI PASIUNI – SCENA

ELVIRA GODEANU JURNALUL UNEI PASIUNI – SCENA Cum se numeau oare actorii care în anii …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 × one =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: