ACASĂ / ARTICOLE / ECOLOGIE / INIȚIATIVE DE ECOLOGIZARE CU FONDURI EUROPENE

INIȚIATIVE DE ECOLOGIZARE CU FONDURI EUROPENE

INIȚIATIVE DE ECOLOGIZARE CU FONDURI EUROPENE

Din prima zi a anului viitor, ţara noastră va prelua preşedinţia Consiliului Europei. Ne pregătim de mai bine de un an pentru acest moment şi sperăm să chivernisim cât mai bine banii din chimirul european. Este destul de probabil că vom renunţa la ghicitul „în stânga… în dreapta” şi accesarea fondurilor europene va deveni o reuşită pentru români. De fapt, povestea reîncepe la sfârşitul lunii ianuarie 2018, cu Ordonanţa pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative. Deoarece România era în Europa un fel de Ardeal în România, dând la buget mult mai mulţi bani decât lua înapoi, a fost reînfiinţat Ministerul Fondurilor Europene. Pe 1 februarie, doamna Rovana Plumb părăseşte Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu noul minister în buzunar. Acesta coordonează fondurile europene structurale şi de investiţii, instrumentele structurale şi mecanismele financiare ale spaţiului economic european, fiind în acelaşi timp autoritate de management pentru programele operaţionale finanţate din Politica de Coeziune 2014-2020.
La sfârşitul lunii februarie, noul ministru e la Bruxelles, unde se întâlneşte cu mai mulţi comisari europeni, încercând să stabilească măsuri de creştere a absorbţiei fondurilor şi a eficienţei cu care se cheltuiesc în ţară. Acum se deschide şi perspectiva aderării la Platforma pentru regiunile carbonifere în tranziţie, din cadrul pachetului Energie curată pentru toţi europenii. Devine un act reflex să ne gândim la oamenii din Valea Jiului, care ar putea beneficia de proiecte pentru diversificare economică, îmbunătăţirea calităţii aerului şi a tehnologiilor care vor elimina cărbunele din economia întregului continent.

Ulterior, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice reuşesc să obţină aprobarea Guvernului într-o iniţiativă care urmăreşte creșterea gradului de atragere a banilor europeni în țară. Un astfel de deziderat presupune crearea de premise cât mai bune pentru ca beneficiarii să poată avea acces mai simplu la banii europeni și să putem crește în acest fel ritmul de implementare pe toate Programele Operaționale, a declarat ministrul Rovana Plumb. Obiectivul ambiţios al celor două ministere este acela de a ridica, până la sfârşitul anului 2018, la 100% rata de contractare a fondurilor europene pe care le gestionează.
La sfârşitul lunii iunie au avut loc la Bucureşti şi la Ploieşti două conferinţe de diseminare a rezultatelor proiectului „GPPBest – schimb de bune practici și instrumente strategice pentru achizițiile publice ecologice”, finanțat prin Programul LIFE al Uniunii Europene. Cu un buget care urcă mult peste un miliard de euro, din care 60% sunt nerambursabili, proiectul româno-italian a urmărit să optimizeze politicile de achiziţii publice verzi. Ministerul Mediului de la noi lucrează la un Ghid de achiziţii publice verzi, unde se regăsesc criteriile minime privind protecţia mediului la produse şi servicii şi modele de caiete de sarcini.
În perioada 2007-2013, fondurile europene pentru proiectele de mediu au fost accesate prin Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu). Cele cinci proiecte-pilot aprobate pentru reabilitarea şi ecologizarea unor situri contaminate privesc batalul cu reziduuri petroliere de la Câmpina, amplasamentul fostei fabrici chimice de la Crângurile, depozitul de deşeuri periculoase de la Turda, iazul-batal de la Târgu-Mureş şi depozitele de deşeuri periculoase de pe Autostrada Transilvania. Pentru câteva clipe, ne întoarcem cu gândul la deceniile trecute, când introduceam filme Azomureş în aparate de fotografiat ruseşti. N-au rămas doar pelicule şi cartoane, ci şi 30 ha de reziduuri chimice. Sigur că nu se poate trece cu vederea nici peste îngrăşămintele chimice produse de combinat. În momentul de faţă, iazulbatal de pe malul drept al Mureşului reprezenta un factor de risc pentru locuitorii oraşului Târgu Mureş şi pentru cei din aval. Conform acordului de mediu, lucrurile trebuiau rezolvate până la finele anului 2012, cu o investiţie de 20 de milioane de euro. Fiind depăşit şi următorul termen, de la sfârşitul anului 2015, s-a semnat un act adiţional care împarte proiectul în două faze. Cu un buget de 35 de milioane de lei, această a doua fază are sorocul confortabil pe 31 decembrie 2020. Până atunci, se spune, va fi eliminat riscul de contaminare, va fi redus fluxul de substanţe anorganice în apa subterană şi vor fi protejate apele de suprafaţă. Terenul decontaminat va fi umplut cu pământ şi transformat în spaţiu public.

Pentru perioada 2014-2020, banii europeni vin prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM).
Acesta, al doilea ca mărime între programele europene, finanţează domeniile transporturilor, energiei şi mediului.
La sfârşitul lunii iunie, Comitetul de monitorizare POIM a anunţat că au fost încheiate contracte care depăşesc 6 miliarde de euro.
La începutul lunii iulie, fost lansat Apelul şi Ghidul solicitantului pentru decontaminarea siturilor poluate istoric. Pot beneficia de fonduri europene autorităţile publice sau alte organisme publice şi structurile subordonate lor, dacă au în proprietate sau le-au fost cedate, cu acte în regulă, situri contaminate istoric. Sunt incluse în această finanţare activităţi de reabilitare şi ecologizare, de readucere a terenurilor la starea iniţială, de închidere şi conservare a zonelor miniere, de refacere a ecosistemelor naturale, incluzându-se aici asistenţa din partea proiectantului, elaborarea solicitării de finanţare şi a documentaţiei pentru contractele de servicii, lucrări şi furnizare de echipamente. Bugetul de aproape 6 miliarde de euro este la dispoziţia solicitanţilor până în ultima zi a anului 2020.

DACIAN BRADEA

0%

User Rating: Be the first one !

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

PERDELELE DE VEGETAȚIE – SOLUȚIA PENTRU REDUCEREA ZGOMOTULUI DIN TRAFICUL RUTIER

PERDELELE DE VEGETAȚIE SOLUȚIA PENTRU REDUCEREA ZGOMOTULUI DIN TRAFICUL RUTIER Poluarea acustică, denumită și poluare …

BIODIVERSITATEA, CONDIŢIA SUPRAVIEŢUIRII

BIODIVERSITATEA, CONDIŢIA SUPRAVIEŢUIRII „Omul poate stăpâni natura atâta timp cât ţine seama de legile ei” …







Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

15 + 20 =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: