Institutele de cercetare ale Academiei Române

În noua ofensivă a politicilor și strategiilor economice a națiunilor dar cu părere de rău și a unora care se exprimă împotriva Academiei Române, trebuie menționat că cercetarea este soluția invocată pentru progres, dezvoltare, fie aceasta științifică, productivă sau fundamentală.

„Singura instituție din România care are institute de cercetare fundamentală (teoretică) este Academia Română”, Dar Academia Română” este deținătoarea unui larg spectru de institute, arondate secțiilor științifice, în care își desfășoară activitatea un număr mare de cercetători, profesori în universități sau academicieni. Rezultatele sunt remarcabile și evidențiate prin premii, soluții, brevete, articole și proiecte internaționale sau naționale.

Articolul recent „Chestiunea spinoasă a cercetării științifice și a creației intelectuale din România”, al Președintelui Academiei Române Ioan-Aurel Pop ( https:// www.contemporanul.ro/noutatip r e s a /c o n t e m p o r a n u l – n r- 7 – iulie-2025.html ) precizează un număr de probleme suplimentare la finanțarea deficitară și cadrul social, economic, educațional general care afectează procesul. Valorile culturale și științifice ale cercetării academice, cele romînești, sunt puțin cunoscute și promovate chiar în lumea profesională.

De aceea încercăm să prezentăm o imagine de sinteză care să ne crească nivelul de apreciere, să cunoaștem importanța muncii și necesitatea de promovare și utilizare a cunoșterii realizată prin activitatea de cercetare și activitatea institutelor Academiei. Ca pilon important al cercetării din România, Academia și-a structurat activitatea de cercetare și institutele, prin faptul că „coordonează” cele 70 de institute și centre de cercetare, în care se desfășoară activitatea pe domenii fundamentale ale științei și culturii.

Cadrul de cooperare internațională creat în 9 mai 2025 prin înființarea unui Centru regional al Academiei Europaea înființat la București: „Academia Europaea-Bucharest Regional Knowledge Hub” facilitează schimbul de idei dintre cercetătorii și academicienii români și străini. După cum precizează întrun interviu dr.ing. Ionuț Purică, cercetător asociat la Institutul de Prognoză Economică (https://acad. ro/institutia/interviuri/2025_0507_ IonutPurica/media_IonutPurica. html), institutele Academiei Române, sunt centre de competență științifică.

Dovadă o constituie și numeroasele conferințe și simpozioane științifice din care amintim câteva dintre cele desfășurate în ultimele luni: – 18-19 septembrie 2025, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, Prima conferință-dezbatere dedicată noilor modificări legislative; – 24-26 septembrie 2025, Institutul de Chimie „Coriolan Drăgulescu”al AcademieiRomâne, Conferința internațională „Noi tendințe de cercetare în domeniul chimiei” NewChemRes2025; – 24-26 septembrie 2025, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” al Academiei Române, Conferinţa internaţională “Progress in Organic and Macromolecular Compounds” – MACRO Iaşi 2025; – 8octombrie2025,Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” al Academiei Române, Conferința internațională „Resurse lingvistice și instrumente pentru prelucrarea limbajului natural” (https://conferences.info.uaic.ro/ consilr/2025/ ); toate acestea arătând diversitatea de probleme abordate.

Cele 14 secții ale Academiei Române sunt puternic ancorate în realitățile socio-economice ale societății și vom exemplifica prin existența principalelor institute de mare impact ale acestora, rețeaua acestora fiind activă la nivelul întregii țări. Secțiile și institutele de cercetare sunt astfel implicate în ample proiecte, pe lungi perioade de timp, cu generații întregi de cercetători.

Secţia de știinţe medicale se poate mândri cu activitatea și imaginea lor în lumea cercetării a trei institute printre care: Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau“ ( www.virology.ro), Bucureşti, Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer“, București (www. antropologia.ro). Secţia de științe biologice are în coordonare printre altele Institutul de Biochimie, Bucureşti (www. biochim.ro), Institutul de Biologie, Bucureşti (www. ibiol.ro) și alte două și un centru.

Secţia de ştiinţe tehnice prin Institutul de Mecanica Solidelor, Bucureşti (www.imsar.ro) și Centrul de Cercetări Tehnice Fundamentale şi Avansate, Timişoara se ancorează în domeniile actuale ale științei.

Secţia de ştiinţa şi tehnologia informaţiei prin Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu“, București (www.racai.ro) și Institutul de Informatică Teoretică, Iaşi (iit. academiaromana-is.ro/) completează alături de secția tehnică abordările moderne ale științelor.

Secţia de ştiinţe chimice este reprezentată la un înalt nivel al cercetării de Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni“, Iaşi (www.icmpp.ro), Institutul de Chimie Organică și Supramoleculară „Costin D. Neniţescu“, Bucureşti ( icoscdn.ro) și alte prestigioase două.

Secţia de ştiinţe matematice are în coordonare patru institute de profil, Institutul de Matematică „Simion Stoilow“, Bucureşti (https://www.imar.ro/ro ) și un Institut Astronomic, Bucureşti (www.astro.ro).

Secţia de ştiinţe geonomice prin Institutul de Geodinamică „Sabba S. Ştefănescu“, Bucureşti (www. geodin.ro) și Institutul de Geografie, Bucureşti (www. geoinst.ro) completează și reunește cercetarea tehnică cu istoria științelor.

Secţia de ştiinţe agricole și silvice, în strânsă colaporare și cu o academie de ramură, se remarcă prin Centrul de Cercetări pentru Oenologie, Iaşi și Centrul de Cercetări pentru Dezvoltare Rurală Durabilă a României, Timişoara.

Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie, asigură prin cele 13 institute și un centru, o cercetare transdisciplinară, răspândită și implementată prin intermediul Filialelor Academiei și la nivelul întregii țări, dintre care amintim doar două, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ (iabvp.ro), Bucureşti, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“, Bucureşti (www. iini.ro).

Pe domeniul științelor umaniste Secţia de filologie și literatură, continuă vocația sa de la înființarea academiei prin cinci institute de prestigiu, continuitatea limbii și culturii române. Le vom reaminti pe toate șase: Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide“, Iași (www.philippide. ro), Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu“, București (www.inst-calinescu.ro), Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti“ (www.inst-calinescu.ro), București, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu“ (www.inst-puscariu.ro), Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Timişoara – „Titu Maiorescu”.

Pe domeniul socio-economic, Secţia de ştiinţe economice, juridice și sociologie prin: Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu“ – INCE, Bucureşti (www.ince.ro ), Institutele de Economie Naţională, de Prognoză Economică, de Economie Mondială „Costin Murgescu“, de Economie Agrară, de Cercetare a Calităţii Vieţii, de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu“, de Sociologie și Centre de Economie, Cercetări, de Studii, de Informare şi Documentare, de Modelare Macroeconomică ( http://cmm.ince.ro/ ), aduce un consistent aport la dezvoltarea și guvernarea țării.

Secțiile Secţia de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie, prin: Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane“, Iași, Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru“, Bucureşti, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu“, București, precum și Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual, prin: Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, Cluj-Napoca, Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, București și Institutul de Istoria Artei „George Oprescu“, București, completează cercetarea pe domeniile cunoașterii și cercetării socio-profesionale a activităților umane și culturale. Multe dintre aceste institute (https://acad.ro/ institutia/cercetare.html) au o tradiție istorică în cercetare precum cel fondat în anul 1914 de Nicolae Iorga, Gheorghe Murgoci și Vasile Pârvan, respectiv „Institutul de Studii Sud-Est Europene”.

După Marea Unire din anul 1918 și inițiativa Regelui Ferdinand mai figurează: Institutul de Istorie „George Bariţiu“, Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu“, Arhiva de Folclor, Institutul de Arheologie și Istoria Artei. Toate acestea asigură direcția de cercetare fundamentală din România.

Viorel Gaftea