ACASĂ / ARTICOLE / TEATRU - FILM-MUZICA / Ion Vasilescu. Un clasic al Muzicii ușoare românești

Ion Vasilescu. Un clasic al Muzicii ușoare românești

Ion Vasilescu s-a născut la 4 noiembrie 1903 în București. După absolvirea liceului și a Conservatorului Cometti din Craiova în 1923, Ion Vasilescu a fost angajat ca dirijor al Teatrului Național din Craiova, activând în paralel și ca profesor de muzică la licee și Conservatorul din capitala Olteniei. În anul 1926 a venit în București, unde avea să urmeze o carieră componistică de mare succes, mai întâi ca dirijor al Teatrului de Revistă Cărăbuș, (condus de genialul Constantin Tănase) unde a lansat primele sale șlagăre nemuritoare, interpretate de mari cântăreți ai epocii interbelice.

În anii ‘30, împreună cu reputații oameni de teatru ai vremii, Nicolae Vlădoianu și Nicușor Constantinescu, pune bazele Companiei de Revistă și Operetă Alhambra, unde Ion Vasilescu avea funcția de dirijor și prim compozitor al teatrului. Și aici a repurtat succese uriașe cu compozițiile sale de mare popularitate.

După cel de-al Doilea Război Mondial și desființarea teatrului Alhambra, Ion Vasilescu și-a continuat activitatea muzicală la Ansamblul de Estradă București – predecesorul Teatrului de Revistă Constantin Tănase, fiind un apreciat și căutat compozitor al noilor vremuri. Înzestrat cu calități deosebite, farmec, distincție, delicatețe, talent și optimism, în viața sa destul de scurtă (a decedat la 1 decembrie 1960, la vârsta de 57 de ani), Ion Vasilescu a compus peste 800 de cântece, majoritatea devenind șlagăre de mare succes. Din creația muzicală a reputatului compozitor amintim următoarele melodii: Mi-am pus busuioc în păr; Vrei să ne întâlnim sâmbătă seară; Țărăncuță, țărăncuță; Glasul roților de tren; Fetițele din București;

În noaptea asta toată lumea e a mea; Hai acasă puișor; Inima-i un telefon; Cântă-mi să uit dragostea; Suflet candriu de papugiu; Habar n-ai tu; Firicel de floare albastră; Astăzi e ziua ta; Cel mai frumos tango din lume; La margine de București; Te aștept diseară în Cișmigiu; Cântecel de dor și of; Inelul de logodnă; Mi te-ai lipit de suflet ca marca de scrisoare; Cântă d-alea de ale noastre și exemplele pot continua.

Ion Vasilescu a compus aceste minunate cântece atât pe versurile sale cat și pe ale unor renumiți textieri inclusiv din rândul oamenilor de teatru precum Nicolae Vlădoianu, Nicușor Constantinescu, Vasile Vasilache, N. Stroe, Ștefan Cristodulo, Puiu Maximilian, Aurel Felea ș.a. Șlagărele sale au fost interpretate de-a lungul anilor de mari nume ale cântecului romanesc precum Maria Tănase, Ioana Radu, Mia Braia, Elena Zamora, Dorina Drăghici, Doina Badea, Mihaela Mihai, Margareta Pâslaru, Jean Moscopol, Titi Botez, Petre Alexandru, Dorel Livianu, Gică Petrescu, Nicolae Nițescu, Constantin Drăghici, Aurelian Andreescu, Dan Spătaru ș.a.

În afară de muzică ușoară, tangouri, romanțe și prelucrări de folclor, Ion Vasilescu a scris și muzică clasică de cameră și pentru coruri precum și muzică de film, semnând coloana sonoră a peliculelor Directorul nostru, Băieții noștri, De trei ori București ș.a. De asemenea a scris și comedii muzicale (Fata șefului de gară sau De la munte la mare), opereta Un vals ca pe vremuri dar și muzică pentru Festivalul Internațional al Tineretului din 1953 desfășurat la București.

Pentru prestigioasa sa activitate pe tărâmul muzicii românești, Ion Vasilescu a fost distins cu numeroase premii precum și cu titlul de maestru emerit al artei. Critica de specialitate l-a considerat cea mai proeminentă personalitate a muzicii ușoare românești din secolul XX, un clasic al geniului, iar casa de discuri Electrecord a imprimat mai multe albume conținând numeroase șlagăre, care se cântă și se ascultă și în prezent cu mare plăcere de către toate generațiile.

Horaţiu Măndăşescu

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Nicolae Mărgineanu. Un cineast fără cusur

Nicolae Mărgineanu s-a născut la 25 septembrie 1938 în Cluj, într-o familie de intelectuali, tatăl …

Maria Tănase-Diva supranumită “Pasărea măiastră”

Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913 în mahalaua Cărămidarilor din București, tatăl ei, …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: