Breaking News
ACASĂ / ARTICOLE / UMOR / JULIAN RADU

JULIAN RADU

JULIAN RADU

Activitate literară şi apariţii editoriale: coperţile şi ilustraţia la romanul „Cloaca” de Dan Bogdan (1992) – primul roman despre Revoluţie, cartea de caricaturi „Nu credean să-nvăţ a cerşi vreodată” (1999). A publicat poeme în Antologiile: „Esenţe de primăvară” (2010); „Mozaic” (2011); „Căutări prin vara arsă de cuvinte” (2012). A elaborat coperta la volumul de poezii „De-a vis ascunselea” de Violeta Andrei (2009) şi coperta la volumul de poezii „A…B…RARE” (2012).
Luându-şi rămas bun de la Sprâncenata, Davă cu istorie sădită de daci şi de la locul unde Soarele răsare mai târziu, după ce s-a înţepat cu Rosa femineus în Grădina gândului – vindecându-se cu Fetească luată drept Mir – pe Vremea timpului, poetul pictor de idei, prin excelenţă inovator, încalecă pe o cobiliţă cu papornitele pline cu praz şi roiuri de fluturi multicolori, precum un oltean altoit, pe un umăr cu Jesus Christ, lucrare de excepţie realizată din trei mii două sute şaptezeci şi două de cuie de aramă, şi porneşte la cules Boabe de lumina cu Dragostea mamei din… Alt Răi. (Nicolae Țăranu)

POLITICIENILOR
Când le privesc obrazul gros,
Ca un şorici întors pe dos,
Mă-ntreb: ce lamă ar putea
Să răzuie aşa ceva?

POSTELECTORALĂ
Cum peștele se zbate-n apă
Iar noi ne zbatem pe uscat,
E pentru că ne tot dau ţeapă
Aleşii pe care i-am votat.

IDEEA
Când Dumnezeu a „sădit” via
„Altoind-o cu mister”,
I-a-ncolţit pe loc ideea…
Şi-a fost pe lume… Păstorel.

DEZLEGAREA MISTERULUI
Când Dumnezeu sădit-a via
Și-a ,,altoit-o”, cu mult zel,
Ca să-i susțină teoria,
L-a inventat pe … Păstorel.

ANACRONICĂ
Cum ar fi fost ca Diogene
Să locuiască-n damigene
Şi Dionisos, făr’ să vrea,
Să-l tragă-ntruna… la măsea?!

DEZLEGARE DE MISTER
Că Dionisos -nota beneȚinea
enorm la Diogene,
De câte ori îl întâlnea
Trăgeau în voie la măsea.

CARACTERE
Nu are onoare:
Se-ascunde de soare!
Iar despre credinţă;
Cinstea nu-i în fiinţă.
(Înşelătorul)

Ochii limpezi, mult scânteietori,
Caută prin preajmă mulţi admiratori.
După umbletul domol
Este mândru, dar… e gol!
(Deşartul)

La el totul e îngust
Parcă s-a născut vetust,
Iar spinării înconvoiate
Îi ţin «isonul» degetele-mbârligate.
(Avarul)

Furişul se numeşte pe ascuns
Când voba-i e de nepătruns,
Iar râsul, batjocoritor,
La rădăcină” e… de cor!
(Mincinosul)

Născut la margine de vâltoare
E mic la trup, dar, capu’ mare!
La gesturi este reţinut,
Iar dreapta-i vorba lui… de azimut.
(Prudentul)

Câineştii ieşiţi afară
Dau obrazului aspectul de fiară.
Glasul schimbat cu greutate,
„Apasă” pe picioarele găvănate.
(Răutăciosul)

Între umbletul repede
Şi răsuflarea grăbită
Vorba vie e scurtă…
Însă răguşită.
(Colericul)

Şi după cântec;
Şi după pântec;
Şi după părul care-i lipseşte
Şi-n ochi îi citeşti… cât cheltuieşte.
(Desfrânatul)

Îl recunoşti repede din «cor»,
Are glasul behăitor.
(Nerodul)

Pântecul îl trădează
Şi simte că-l înglodează,
De-aceea caută o „nişă”…
pentru privirea piezişă.
(Necumpătatul)

Între verde şi albastru,
Ochii vii şi mişcători
Sunt aşa ca nişte ape…
Pleoapele sunt parcă maluri
Ca să ţină-n loc vâltori!
(Isteţul)

Căutătura lui e-n sus,
Deşi e mic, e nesupus;
Ochii mici şi duşi în spate
Sunt adumbriţi de sprâncenele umflate.
(Pricinosul)

SFUMATO
Crudul verde de câmpie
S-a trezit cu soarele,
Că i-a luat de pe buze
Strop-mărgăritarele.
Prin prejur nu-i nicio floare
Ca să poată să-mprumute
O lacrimă de petală,
La noapte să nu strănute.
Doar o mică ciocârlie
Se avântă către soare;
Astrul o priveşte-n faţă:
Numai cântecul o doare!
Când se lasă spre apus,
Sora-soarelui priveşte
Fără urmă de regret…
Alte flori, el primeneşte!
Toate fetele din lume
Trebuie să fie flori
Ca soarele să nu pară
Că se stinge uneori.

0%

User Rating: 4.55 ( 1 votes)

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

UMOR – VERON ENE (1948 – 1997)

Veron Ene s-a născut la 26 septembrie 1948, în orașul Roșiori de Vede din județul …

UMOR

S-a născut în orașul Mărășești, pe 27 ianuarie 1942, în familia Ana și Dumitru Călugăru. …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 + 3 =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: