LACUL ROȘU

LACUL ROȘU

Lacul Roşu, primul lac de baraj natural, s-a format în urma prăbuşirii unui versant din cauza cutremurului din 23 ianuarie 1838 şi s-a format la altitudinea de 983 m, într-o depresiune cu climat subalpin. Se află la poalele Muntelui Hăşmaşul Mare, în aproprierea cheilor Bicazului, judeţul Harghita.
Lacul este alimentat de patru pâraie mari şi încă 12 cursuri de apă temporară, este un lac de formaţie tânără, dar condiţiile şi timpul de formare sunt discutabile, adică, după Franz Herbich, s-a format în urma unui cutremur, iar după Ditroi Gnska’s Ferenc, în urma unor furtuni şi ploi violente în anul 1837.
Prin obturarea văii, pădurea de brazi a fost inundată şi arborii s-au pietrificat, oferind un aspect particular deosebit întregului peisaj. Împrejurările lacului au un microclimat plăcut, deosebit de benefic sănătăţii. Valea este ferită de vânturi, aerul este curat şi bogat în aerosoli naturali, acest beneficiu natural dezvoltând în zonă turismul balnear – recreativ.
Numele de „Lacul Roşu” provine de la Pârâul Roşu, care traversează straturi de culoare roşie, cu onizi şi hidroxizi de fier. Lacul pare întunecat şi ameninţător, cioturile ce ies din apă lasă impresia unei civilizaţii lacustre apuse. Atraşi de frumuseţea sălbatică naturală a locului, de bogăţia faunei şi a florei, numeroşi turişti au străbătut această zonă. Pădurile predomină de conifere în amestec cu alunul, salcia de munte, bradul alb, paltinul, plopul de munte. Predomină, în pădurile lacului, animale ca: râsul, capra neagră, lupi, cerbi, mistreţi.
În aval de Lacul Roşu, încep Cheile Bicazului, chei în Carpaţii Orientali. Au o lungime de 8 km, de-a lungul văii râului Bicaz, iar pereţii de calcar al Cheilor Bicazului sunt un rezultat al acţiunii apei asupra lor. Cheile Bicazului fac parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului și sunt formate din serpentine periculoase, iar pereţii de calcar ai stâncii ascund peşteri şi avene. Mai cunoscute sunt Peştera Neagră şi Peştera Cascada. Lacul Roşu sau Lacul Ucigaş, ale cărui ape au culori roşiatice, pare o pădure scufundată în lac. Este în forma literei „L” şi are două braţe: Braţul Valea Oii şi Braţul Valea Suhardului.
Despre Lacul Roșu, prima legendă spune că acesta s-a format într-o noapte furtunoasă de vară când s-a desprins o bucată de versant care a căzut peste nişte ciobani ce se aflau cu oile la păscut în zonă, iar culoarea roşiatică este dată de sângele lor care şi acum se iveşte pe fundul lacului; a doua legendă povesteşte că o frumoasă fată de prin zonă se îndrăgosteşte de un flăcău frumos ce pleacă în armată. Ea este răpită de un tâlhar şi obligată de acesta să îl ia de bărbat. Fata se roagă la Dumnezeu să o salveze şi atunci, pe lac, s-a pornit o ploaie şi apa care s-a strâns formează şi astăzi Lacul Roşu.
La 8 km de acest lac, pe teritoriul comunei Bicaz Chei, se află Peştera Munticelu (Ghiocelul). Situată pe partea stângă a râului Bicaz, peştera reprezintă rezervaţie naturală, aici putând fi admirate frumoase stalagmite şi stalactite. Incinta este formată din două săli, dar nu este încă luminată.
Peştera Cascadei se deschide pe podul de deasupra văii Bicazului şi este atât de strâmtă încât poate fi vizitată doar târâş. Primăvara, când se topesc zăpezile din masiv, se formează o cascadă care cade de pe munte, cascadă de o frumuseţe rară, impresionantă.
Zona Lacul Roşu – Cheile Bicazului este destinaţia perfectă pentru cei care doresc să se relaxeze într-un decor pitoresc şi să se bucure de linişte şi de aer proaspăt.
Paradisul din chei te îndeamnă să-i descoperi secretele ascunse în spectaculosul defileu.

RODICA SUBŢIRELU

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Castele din Transilvania ruinate și distruse (II)

Continuăm excursia noastră imaginară prin locurile unde se mai găsesc rămășițe ale unor castele strălucitoare …

Castele din Transilvania ruinate și distruse

În România se găsesc peste 600 de conace boierești, palate și castele, monument istoric și …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: