ACASĂ / ARTICOLE / SPORT / MAFIA PARIURILOR A LOVIT ŞI SPORTUL ROMÂNESC

MAFIA PARIURILOR A LOVIT ŞI SPORTUL ROMÂNESC

MAFIA PARIURILOR A LOVIT
ŞI SPORTUL ROMÂNESC

 

Pe lângă dopaj, o problemă majoră cu care se confruntă sportul mondial o reprezintă pariurile ilegale. Rezultatele a numeroase competiții (de regulă, cele care se bucură de o mare audiență la public) sunt măsluite pentru îmbogățirea celor care reușesc să manipuleze întrecerile pentru a-și umple buzunarele. De-a lungul timpului, au existat foarte multe scandaluri în acest sens și în ciuda intervenției autorităților, care au operat destule arestări în rândul reprezentanților „mafiei a pariurilor”, flagelul n-a putut fi stopat. Dimpotrivă…
La prima vedere, sistemul de operare este unul destul de simplu. În schimbul unor sume de bani, sportivii sunt convinși să încheie o confruntare cu rezultatul cerut de către cei care îi plătesc. Iar „regizorii”, la rândul lor, câștigă sume uriașe în urma mizării pe rezultatul stabilit dinainte. De regulă, pariurile sunt făcute la diferite agenții, aflate, cu precădere, în țări asiatice.

TENISMEN SUSPENDAT

Sportul românesc nu a fost nici el ferit de flagelul „mafiei pariurilor”. Chiar la începutul acestui an, jucătorul de tenis Alexandru-Daniel Carpen (30 de ani) a fost suspendat pe viață după ce Uniunea pentru Integritatea Tenisului l-a găsit vinovat de trucarea rezultatului unui meci pe care l-a disputat în 2013. Deși cei care l-au sancționat susțin că sportivul și-a recunoscut vina, acesta afirmă altceva.
„Nu am vândut, nu am cumpărat, nu am trântit vreun meci. Nu am câștigat niciodată vreun ban de pe urma unui pariu. Am luat legătura cu un alt jucător să-l întreb ce și cum. Acolo a început și s-a terminat toată implicarea mea în lumea asta”, s-a apărat Carpen, într-o declarație acordată postului Digi Sport.
În toamna anului 2014, fostul jucător de tenis Andrei Pavel a recunoscut că, de-a lungul carierei sale, a fost contactat de diverse persoane care i-au oferit sume importante de bani în schimbul trucării rezultatelor unor partide pe care le disputa, menționând însă că a refuzat de fiecare dată oferta. „E plin tenisul de acești intermediari. Am întâlnit italieni, austrieci, am vorbit și cu ruși… Îmi aduc aminte că mi s-au oferit foarte mulți bani, dar eu nu… Pariurile în sport sunt foarte multe. Nu poți să schimbi și să controlezi lucrurile astea. Nu e vorba doar de tenis, e vorba de toate sporturile. Unde sunt bani, e destul de greu să nu le faci. Se fac o grămadă de pariuri la turnee mai mici, unde premiile nu sunt atât de mari. E destul de uşor să dai de unul sau doi jucători care poate sunt şi accidentaţi, nu se simt bine, nu au chef în săptămâna aia. Se poate întâmpla foarte uşor”, mărturisea Andrei Pavel, într-un interviu acordat pentru Prosport.

ARBITRI DEGHIZAȚI

Nici fotbalul românesc nu a scăpat de această problemă. Tot la început de 2017, cotidianul „Gazeta Sporturilor” a dezvăluit că mai mulți arbitri din țara noastră (care activează în eșaloanele inferioare și, ca atare, nu sunt cunoscuți în „fotbalul mare”) ar fi implicați în rețele de trucare a partidelor în urma unor venituri consistente.
Concret, potrivit sursei citate, respectivii „cavaleri ai fluierului” șiau schimbat identitatea pentru a arbitra meciuri amicale pe care le-au disputat echipele din Liga I în cadrul turneelor de pregătire pe care le-au efectuat în Cipru și Turcia, pe care ar fi încercat să le manevreze în scopul obținerii rezultatului indicat de „regizori”. Astfel, la jocul dintre Astra Giurgiu și formația poloneză Pogon Szczecin (scor 1-3) arbitrul a acordat gratuit penalty pentru giurgiuveni. Intuind, probabil, că e ceva necurat, Cristi Săpunaru a ratat lovitura, dar „centralul” a dictat repetarea ei. De această dată a executat Daniel Niculae, care, la rândul său, a tras pe lângă poartă. Cotidianul citat a menționat că arbitrul ar fi fost Cristian Catană, iar la una dintre tușe s-ar fi aflat asistentul Laurențiu Nicolae. Oficialii celor două echipe erau înștiințați că arbitrii sunt bulgari!
Scenariul s-a repetat și la partida CFR Cluj – UFA (Rusia) 2-0. Arbitrul a prelungit nejustificat prima repriză, iar în ultimele secunde a dictat o lovitură de la 11 metri pentru ardeleni.
Nascimento a ratat, dar „fluierașul” a cerut repetarea ei, iar Bud a înscris. „Gazeta Sporturilor” a dezvăluit că partida a fost condusă la centru de românul Dan Petre, pe care, de asemenea, președintele „feroviarilor”, Iuliu Mureșan, l-a crezut de naționalitate bulgară. Același Dan Petre ar fi condus și întâlnirea din Turcia dintre FC Botoșani și rușii de la Amkar Perm (3-0), în care primele două goluri ale formației moldovene ar fi fost marcate în urma a două penaltyuri. Cel de-al doilea a fost dictat în al șaselea minut de prelungire al primei reprize. Sursa citată a menționat că arbitrii și-au luat toate măsurile de precauție pentru a nu fi recunoscuți, schimbându-și „look-ul” și vorbind pe teren numai în limba engleză!

BLATURI DOVEDITE ÎN LIGA A II-A

În mai 2016, Federația Română de Fotbal a dictat sancțiuni drastice pentru antrenorii echipei de fotbal Gloria Buzău, Ioan Viorel și Romeo Bunică, și pentru mai mulți jucători ai formației din Crâng după ce s-a dovedit că aceștia au participat la trucarea mai multor rezultate din campionatul Ligii a II-a. Pedepsele aplicate cuprind suspendări între două luni și doi ani din activitatea sportivă, iar amenzile, cumulate, se ridică la peste 200.000 de euro. Acesta este însă doar un caz dovedit, multe voci susținând că au existat și există numeroase partide al căror rezultat e stabilit în „culise”. Ioan Andone, fostul antrenor al echipei Dinamo, afirma că există în România mulți fotbaliști care pariază pe rezultatele echipei lor.
„Atât timp cât vor exista întârzieri la plata salariilor, tentația jucătorilor va fi mai mare să aranjeze meciuri pentru a supraviețui. În România, se pune problema supraviețuirii, nicidecum problema îmbogățirii”, este concluzia trasă de Emilian Hulubei, președintele Asociației Fotbaliștilor Amatori și Nonamatori (AFAN) din România.

MUGUR BĂILEȘTEANU

0%

User Rating: Be the first one !

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Prima echipă olimpică de fotbal a României

„Fiece popor și fiece epocă stă pe umerii vremurilor trecute!” – Mihai Eminescu Fotbalul- ca …

ISTORIA PARTICIPÃRII ROMÂNIEI LA JOCURILE OLIMPICE DE VARÃ

În perioada 24 iulie – 9 august anul curent, capitala Japoniei, Tokyo, va găzdui una …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

one × five =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: