Măsuri de protejare a Deltei Dunării Provocări și soluții

Delta Dunării se întinde pe o suprafață de aproximativ 4.152 de kilometri pătrați și se află la vărsarea fluviului Dunărea în Marea Neagră, în partea de sud-est a României. Această minunată zonă de mlaștini, canale și lacuri a fost formată în decursul a milenii prin acumularea aluviunilor transportate de Dunăre și a evoluat într-un habitat divers și complex. Delta Dunării este rezultatul unei interacțiuni complexe între factori geologici, hidrologici și ecologici.

Această zonă captivantă nu este doar un monument al frumuseții naturale, ci și un loc deosebit de important pentru conservarea biodiversității. Este un exemplu fascinant a modului în care natura poate crea opere de artă geologice și ecologice. Prin înțelegerea procesului său de formare și a complexității sale, putem aprecia și mai mult importanța acestui ecosistem unic și necesitatea conservării sale pentru generațiile viitoare. Punem afirma că biodiversitatea Delta Dunării este o Comoară Naturală Unică Deși Delta Dunării este una dintre cele mai bine conservate zone naturale din lume, aceasta se confruntă cu numeroase provocări ce amenință biodiversitatea și echilibrul ecologic al regiunii.

Dintre aceste putem enumera de exemplu: poluarea apei și a solului, pescuitul ilegal, defrișările continue pentru extinderea construcțiilor, schimbările climatice, lipsa educației comunităților locale, creșterea nivelului mării, fenomenele meteorologice extreme care duc la degradarea solului etc. Aceste probleme nu doar că afectează fauna și flora, dar pun și în pericol modul de viață al comunităților locale, care depind de resursele naturale ale Deltei.

Dar să le luăm pe rând:

◀ Poluarea: Una dintre cele mai mari amenințări la adresa Deltei Dunării o reprezintă poluarea industrială și agricolă, care se regăsește atât în apele fluviului cât și în lacurile sale. Substanțele chimice și deșeurile ajung în ecosistemele fragile ale Deltei, afectând plantele și animalele, iar în final ajungând chiar la oameni.

 Soluție: Implementarea și respectarea legislației de mediu, mai ales în ceea ce privește controlul deșeurilor șialsubstanțelorchimice.Promovareaturismuluiecologic sustenabil și a practicilor de pescuit responsabil.

◀ Pescuitul ilegal: Activitățile ilegale de pescuit, inclusiv folosirea unor tehnici dăunătoare și neregulamentare, pun presiune asupra speciilor de pești din Delta Dunării, inclusiv asupra sturionilor, care sunt pe cale de dispariție.

 Soluție: Creșterea patrulelor de monitorizare și aplicarea mai strictă a reglementărilor de pescuit. Campanii de conștientizare a importanței protejării faunei piscicole.

◀ Degradarea habitatelor naturale: Extinderea infrastructurii și schimbările climatice au dus și duc la distrugerea unor zone umede esențiale, care sunt necesare pentru hrana și adăpostul multor specii de păsări, pești și plante.

 Soluție: Restaurarea habitatelor prin proiecte de ecologizare și protejarea zonelor umede, care constituie elementul fundamental al Deltei. Aici se impune și colaborarea cu organizațiile internaționale pentru protejarea ecosistemelor fragile.

◀ Schimbările climatice: Schimbările din clima globală au un impact direct asupra nivelurilor de apă și temperaturilor din Delta Dunării, ceea ce influențează tiparele migrației păsărilor, speciilor de pești și regimul ecologic general.

 Soluție: Măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și planuri de adaptare a Deltei la schimbările climatice, care includ protejarea și restaurarea ecosistemelor naturale.

◀ Un alt aspect esențial în protejarea Deltei Dunării este educația și cercetarea. Educarea comunității locale și a vizitatorilor cu privire la importanța conservării Deltei este crucială. Comunitățile din Delta Dunării sunt esențiale De asemenea, cercetările științifice pot aduce soluții inovative pentru protejarea biodiversității. Educația și cercetarea sunt chei pentru protecția Deltei Dunării

 Soluție: Crearea de centre educaționale și de cercetare, organizarea de activități educative și vizite ghidate pentru a atrage atenția asupra importanței ecologice a regiunii și a implica cât mai mulți oameni în activități de conservare.

Implicarea comunității locale este esențială în protejarea regiunii, deoarece ele sunt direct afectate de schimbările care au loc. De la pescuitul sustenabil la turismul ecologic, localnicii joacă un rol cheie în menținerea echilibrului ecologic. Delta Dunării este un patrimoniu global, iar protejarea sa necesită o abordare colaborativă între autoritățile locale, guvernele naționale, organizațiile internaționale și comunitățile științifice.

Proiectele transfrontaliere de conservare, cum ar fi cele între România și Ucraina, sunt esențiale pentru menținerea integrității Deltei. Delta Dunării este un loc unic, cu o biodiversitate incredibilă și un rol ecologic esențial. Provocările cu care se confruntă acest ecosistem sunt mari, dar prin implicarea activă a tuturor factorilor interesați – autorități, cercetători, comunități locale și vizitatori – putem asigura că Delta va rămâne un loc de neprețuit pentru generațiile viitoare. Protejarea Deltei Dunării este mai mult decât o responsabilitate.

Este necesară o Strategie Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării. Există o asemenea strategie (pe scurt SIDDDD) proiectată până în 2030 La nivelul deltei se regăseşte o varietate mare de tipuri de habitate (acvatice, palustre şi terestre), precum şi o diversitate ridicată de specii de plante şi animale, însă ceea ce este cel mai important de menţionat este că, în cazul mai multor specii încă sunt prezente densităţi ridicate de exemplare, care la momentul actual sunt considerate specii rare sau chiar lipsesc din unele regiuni alte continentului.

De altfel, este foarte probabil ca numărul de specii de plante şi animale care trăiesc pe teritoriul deltei, cunoscute până în prezent, să fie mai mic decât numărul real de specii, ca urmare a faptului că inventarele întreprinse nu au vizat toate zonele teritoriului (atât din punct de vedere sistematic cât şi teritorial). Astfel, conform ultimei statistici au fost inventariate:

· 1.839 specii de floră (38 specii de macromicete, 107 specii de licheni, 678 specii de alge planctonice, 116 specii de plante vasculare);

· 3.586 specii de faună (182 specii de rotiferi, 253 specii de viermi, 91 specii de moluşte, 115 specii de crustacee, 168 specii de arahnide, 8 specii de diplopode)

· 2.244 specii de insecte,

· 135 specii de peşti,

· 10 specii de amfibieni,

· 11 specii de reptile,

· 320 specii de păsări,

· 44 specii de mamifere.

Conform Planului de Management al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, 2008 – 2012, sunt prezente: 29 de tipuri de habitate în bioregiunea stepică (din care 7 prioritare) şi 3 tipuri de habitate în bioregiunea pontică; (extras din Delta Dunării Rezervaţie a Biosferei, 2008, Petre Gâştescu, Romulus Ştiucă, Editura CD Press MDRAP Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării-2030) În Delta Dunării, din suprafaţa totală amenajată pentru piscicultură de 43.937 ha, în prezent mai sunt utilizate în scop piscicol 20.662,6 ha, din care 16.767 ha sunt suprafeţe cu luciu de apă, iar 3.895,6 ha sunt acoperite cu stufării inundate.

Din suprafaţa utilizată, o mică parte este folosită pentru piscicultură semiintensivă cu populări dominate de speciile fitoplanctonofage (peste 50- 60%) în amestec cu crap, şi alte specii (somn, caras etc.), iar o suprafaţă destul de mare este folosită pentru activităţi de piscicultură extensivă combinată cu pescuit recreativ-sportiv. Din amenajările piscicole se estimează că se obţine o producţie de circa 3.000 tone de peşte de consum.

În Delta Dunării mai funcţionează doar o staţie de reproducere artificială a peştelui (specii fitoplanctonofage la Sarinasuf care, funcţie de comenzi, poate produce 50-100 milioane de alevini în vârstă de 3-5 zile şi chiar mai mult, restul celorlate 10 staţii existente la un moment dat (Caraorman, Maliuc, Perişor, Rusca, Enisala, Lunca, Iazurile, Chilia I, Chilia II – Hreblea, Stipoc) fiind dezafectate. O parte din amenajările piscicole îşi produc puietul de crap în bazine de reproducere natural-dirijată cu suprafeţe unitare variabile de 05 – 1,0 ha/bazin (BRN) şi pepiniera Babadag, 106 ha.

Având în vedere prevederile legale privind renaturarea terenurilor amenajate pentru agricultură sau piscicultură neutilizate/abandonate, în perioada 1994 – 2010, au fost efectuate lucrări de reconstrucţie ecologică pe însemnate suprafeţe situate pe terenuri improprii practicării pisciculturii sau degradate ca urmare a valorificării necorespunzătoare, în suprafaţă totală de 9.230 ha în amenajarea piscicolă Popina (suprafaţă totală de 3.600 ha) şi în amenajările piscicole Holbina I, Holbina II şi Dunavăţ II (suprafaţă totală de 5.630 ha).

Conform studiilor, conversia acvaculturii la pescuitul de agrement poate genera venituri mai mari prin cazarea pescarilor, hrană, servicii precum ghidare, închiriere bărci etc. Dezvoltat în mod responsabil, pescuitul de agrement poate fi prietenos cu mediul şi compatibil cu ideea care a stat la baza definirii RBDD, inclusiv cu practicile de gestionare şi conservare a habitatelor acvatice. În regiunea Deltei Dunării, activităţile de promovare a patrimoniului cultural, tradiţiilor şi obiceiurilor locale sunt derulate de către ONG-uri locale sau cu acţiune mai extinsă, la nivel regional sau naţional, cu sprijinul strategic al Adminsitraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (pe scurt ARBDD). Menţinerea culturii şi tradiţiilor locale este una dintre preocupările ARBDD – cultura şi tradiţiile locale fiind considerate integrale pentru bunăstarea socială şi cea a mediului din Deltă şi necesită sprijin şi promovare. Menţionăm cîteva dintre proiectele de promovare a moştenirii culturale ale zonei studiate:

 Asociaţia „Ivan Patzaichin – Mila 23”:

 Proiectul Crişan + Caraorman + Mila 23: Ecoturism pentru viitor, promovează Triunghiul Crişan + Caraorman + Mila 23 ca nucleul unei destinaţii ecoturistice cu marcă proprie ce promovează produse şi servicii locale şi tradiţii culturale;

 Rowmania FEST – Festivalul Internaţional al Bărcilor cu Vâsle, la Tulcea (cu două ediţii la activ), propune competiţii nautice cu canotci, târg de prezentare a proiectelor de dezvoltare durabilă, spectacole culturale ale comunităţilor locale, dezbateri, evenimente gastronomice, concerte, proiecţii de film ş.a.

 Festivalul de tradiţie culinară „D’ale Gurii Dunării”, cu scopul de a demonstra că tradiţiile gastronomice şi culturale ale Deltei constituie soluţii viabile de dezvoltare durabilă pentru oamenii din Deltă.

Delta Dunării este una dintre cele mai importante regiuni de biodiversitate din lume. Dunărea reprezintă cea mai mare suprafață neîntreruptă de zonă umedă din lume și una dintre ultimele mari regiuni relativ neperturbate din Europa. Actualmente toată lumea se preocupă de problemele de mediu. Considerată o veritabilă bancă de gene pentru patrimoniul universal, Delta Dunării adăpostește peste 5.000 de specii de floră și faună. Din 1991 așa cum am mai menționat a fost inclusă în patrimoniul UNESCO și a fost declarată Rezervație a Biosferei.

Și totusi, acest paradis este în pericol! Poluarea, braconajul, lipsa resurselor autorităților de resort, depopularea localităților fac ca zonele protejate să se afle într-o continuă degradare. Fauna, flora și peisajele spectaculoase au nevoie de ajutorul nostru pentru a rămâne intacte peste timp. Responsabili sunt o mulțime. Vinovații fără vină – care suntem noi toți – nu cer să se facă lumină! Este însă la modă să se arate cât de multe lucruri se pot îmbunăți dacă respectăm regulile. Conservarea Deltei Dunării este esențială pentru protejarea acestei regiuni unice de biodiversitate și pentru menținerea echilibrului ecologic.

Este o responsabilitate a noastră, a tuturor, să contribuim la eforturile de conservare prin conștientizare, sprijin financiar și respect pentru regiune. Numai prin colaborarea între comunități locale, autorități guvernamentale și organizații non-guvernamentale putem asigura că Delta Dunării va continua să strălucească ca o perlă a naturii și un habitat pentru generațiile viitoare. Desigur că vor fi și unii care vor spune: Suntem prea mici! Ce să facem noi? Ne complacem de prea mult timp în acest mod simplist de a privi lucrurile și, dacă nu încercăm să ne schimbăm noi prin noi, cum să cerem altora acest lucru?

Promovarea unor acțiuni rămâne însă până la urmă doar o încercare singulară dacă nu ne raliem toți la această grea misiune de a stopa cumva – fiecare acolo unde este după forțele lui protejarea deltei. Dacă ați citit și înțeles această pledoarie putem dovedi până la urmă că împreună devenim mai puternici și putem în final declara că le-am lăsat copiilor, copiilor noștri o adevărată bijuterie care este Delta Dunării.

Nicu Doftoreanu