Miliția în vremea lui Ceaușescu-Lansare de carte la sediul Fundației Literar Istorice Stoika, martie 2026

Lansarea volumului „Miliția în vremea lui Ceaușescu” (2025), semnat de Horațiu Măndășescu, care a avut loc în data de 18 martie 2026, la sediul Fundaţiei Literar-Istorice Stoika, reprezentată de Florian Laurenţiu Stoica și secretarul literar Doina Bârcă, s-a dovedit a fi nu doar un eveniment cultural, ci și un moment de reflecție asupra modului în care societatea românească își înțelege și își asumă trecutul comunist.

Din intervențiile redactorilor revistei – Corneliu Zeana, Viorel Gh. Speteanu, Geo Călugăru, Cornel Sârbu, Florentin Streche, Viorel Gaftea, Vergil Cojocaru-Cover și Ioana Stuparu – a reieșit clar că această carte se înscrie întrun demers amplu de recuperare a adevărului istoric, într-un context în care memoria colectivă este încă fragmentată, iar interesul public pentru astfel de teme rămâne limitat.

Unul dintre firele dominante ale discursurilor a fost necesitatea de a spune – sau mai corect, de a scrie – adevărul despre instituțiile represive ale regimului comunist. Miliția, prezentată adesea în mod simplificat sau stereotipic, a fost analizată în volum ca parte integrantă a aparatului politic de control și represiune.

Participanții au subliniat că această instituție nu putea fi înțeleasă în afara contextului ideologic al epocii, fiind profund subordonată Partidului Comunist și influențată de modelul sovietic. Astfel, cartea a depășit simpla descriere instituțională și a devenit o radiografie a mecanismelor de putere care au modelat societatea românească în perioada 1965–1989.

Un alt aspect important evidențiat în cadrul lansării a fost valoarea metodologică a lucrării. Autorul a fost apreciat pentru rigoarea analitică și pentru obiectivitatea cu care a tratat subiectul, evitând excesele de subiectivism sau judecățile simplificatoare. În același timp, faptul că Horațiu Măndășescu a avut contact direct cu sistemul a conferit textului o dimensiune aparte: nu a fost doar o istorie „despre”, ci și o mărturie „din interior”.

Această dublă perspectivă – științifucă și experiențială – a transformat volumul într-un instrument valoros atât pentru cercetători, cât și pentru publicul larg.

Discursurile au atins și o problemă sensibilă: relația dintre generații și raportarea tinerilor la trecut. S-a exprimat îngrijorarea că noile generații manifestă un interes redus pentru istorie și pentru înțelegerea comunismului, însă această critică a fost nuanțată prin recunoașterea responsabilității sistemului educațional și a familiei.

În acest sens, cartea a fost văzută ca un posibil instrument educativ, capabil să contribuie la formarea unei conștiințe istorice mai solide, dacă ar fi fost integrată în programe academice sau în biblioteci instituționale.

O idee deosebit de sugestivă formulată în cadrul lansării a fost aceea că volumul funcționează ca o „oglindă”. Nu este o oglindă menită să cosmetizeze trecutul, ci una care obligă cititorul să confrunte realitatea, uneori incomodă, a unei epoci marcate de control, abuz și constrângere.

În acest sens, volumul nu oferă doar informație, fiiind un exercițiu de sinceritate colectivă, necesar într-o societate care încă își negociază raportul cu propriul trecut.

În concluzie, lansarea volumului „Miliția în vremea lui Ceaușescu” a evidențiat atât importanța demersurilor de recuperare istorică, cât și dificultățile acestora întrun spațiu public adesea dominat de indiferență sau superficialitate.

Cartea domnului Horațiu Măndășescu apare astfel ca un act de responsabilitate intelectuală și civică, contribuind la clarificarea unei perioade esențiale pentru înțelegerea prezentului. Numai prin asumarea lucidă a trecutului poate fi construit un viitor democratic solid, iar astfel de lucrări reprezintă pași necesari în această direcție.

Florentin Streche