MUZEUL NAŢIONAL PELEȘ
Situată pe Valea Prahovei, Sinaia, denumită şi Perla Carpaţilor, nu demult reşedinţa regilor, este una dintre cele mai cunoscute staţiuni turistice montane din România. Dar, Sinaia, impresionează şi prin atracţiile sale: Castelul Peleş şi Castelul Pelişor.
În 1875 s-a pus piatra de temelie a castelului Peleş, sub care sunt îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede româneşti cu chipul lui Carol I.
Castelul a fost contruit între 1873-1914, la dorinţa regelui Carol I, după planurile arhitecţilor Wilhelm von Doderer, Johannes Schulz, Karel Liman, Andre Lecomte du Nony şi Jean Ernest. A fost decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann, August Bembe, Bernhard Ludwig.
Inaugurarea oficială a Peleşului a avut loc în anul 1883, fiind considerat, de către regele Carol I, ca un „sediu” al noii dinastii, familia regală venind aici, de obicei, din mai până în noiembrie. Castelul Peleş este unul dintre cele mai importante monumente ale Europei secolului XIX.
Pe terenul cumpărat, pe lângă Peleşul propriu- zis, în zonă au mai fost înălţate încă două construcţii mai mici: Pelişorul şi Foişorul. Castelul Pelişor a fost construit între 1899-1903, în stilul Art Nouveau, având 99 de încăperi frumos decorate.
A mai fost construită şi o uzină electrică, Peleşul devenind primul castel electrificat din România, iar din 1883 castelul are şi încălzire centrală.
Muzeul Peleş are o suprafaţă de 3200mp, 160 de camere şi peste 30 de băi. Turnul central măsoară nu mai puţin de 66 m înălţime.
Muzeul impune şi prin lemnăria sculptată şi frumuseţea vitraliilor ce pot fi admirate în Holul de onoare. Vitraliile au fost, cele mai multe, aduse din Elveţia şi Germania, piese datând din secolele XV şi XVII. Plafonul de sticlă al Holului de onoare este mobil, putând fi acţionat de un motor electric.
Cele mai importante săli de vizitat sunt: Holul de onoare; Biblioteca regală; Sălile de arme care adăpostesc peste 4000 de piese europene şi orientale din secolele XIV-XVII; Sala de muzică (mobilierul de aici a fost primit în dar de la maharajahul de Kapurtala); Sala Maură; Sala de teatru care este în stilul Ludovic XIV şi are 60 de locuri şi loja regală; Apartamentul Imperial, în stilul Maria Theresa, a fost amenajat în 1906 pentru vizita împăratului Austro-Ungariei, Franz Joseph.
Muzeul Castelului Peleş adăposteşte şi numeroase colecţii de sticlărie, argint, orologerie, sculptură, ceramică sau textile.
Peleşul are şi o importanţă deosebită pentru istoria ţării noastre prin evenimentele petrecute aici: în 1893 s-a născut viitorul rege Carol al II-lea (1930-1940), primul rege al dinastiei născut pe pământ românesc şi primul botezat în religia ortodoxă; în 1921, la Foişor, s-a născut regele Mihai I, fiul său; are loc nunta principesei Ileana (1921), una dintre surorile lui Carol al II-lea.
La Castelul Peleş s-au ţinut importante întruniri politice cum ar fi Consiliile de Coroană din 1914 şi 1925. Castelul a găzduit multe personalităţi ale vremii.
După abdicarea Regelui Mihai (1947), castelul a fost confiscat de regimul comunist, iar în 1953 Peleşul a fost declarat muzeu.
În ultimii ani ai regimului comunist, domeniul castelului a fost închis pentru public, întreaga zonă fiind declarată zonă de interes protocolar. După Revoluţia din decembrie 1989, Castelul Peleş şi Pelişorul au fost reintegrate în circuitul turistic.
În data de 5 iunie 2008, a avut loc întoarcerea oficială a Majestăţii Sale Regele Mihai I, la Castelul Peleş. Majestăţile lor Regele Mihai I şi Regina Ana au fost însoţite de Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu.
Majestatea sa a decis să păstreze pentru eternitate destinaţia de muzeu a Castelului Peleş, lăsându-l în circuitul turistic.
În fiecare an, la Castelul Peleş şi Castelul Pelişor, au loc expoziţii temporare, concerte, concursuri organizate alături de parteneri.
RODICA SUBŢIRELU
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro