Printre fotbaliștii români care au căpătat renumele de „tunari” se numără și Nicolae Georgescu (Nae, cum îi spuneau suporterii), mijlocaș ofensiv care a jucat la Rapid București mai bine de un deceniu. Supranumit „Tunarul din Giulești”, fotbalistul a disputat la formația giuleșteană peste 200 de meciuri și a marcat 46 de goluri.
A jucat 13 partide și în naționala de fotbal a României, pentru care a marcat 7 goluri și a participat cu selecționata olimpică tricoloră la Jocurile Olimpice de la Tokyo, din 1964.
11 goluri în primul sezon la Rapid
Nicolae Georgescu s-a născut chiar în prima zi a anului 1936, 1 ianuarie, la Câmpina. A început să joace fotbal în mod organizat la echipa Rafinăria, din orașul natal, iar în 1954, pe când avea doar 18 ani, a ajuns la Voința București, devenită ulterior Progresul CPCS (Combinatul Poligrafic Casa Scânteii). Doi ani mai târziu, a făcut saltul în prima divizie a fotbalului românesc, fiind transferat de Rapid București (care, pe atunci, se chema Locomotiva).
Potrivit cărții „O istorie a fotbalului câmpinean”, scrisă de jurnalistul Octavian Cojocaru, Georgescu s-a impus rapid la echipa de lângă Podul Grant, devenind „Tunarul din Giulești”. Șuturile sale cu stângul erau renumite în epocă. În primul sezon, deși avea doar 20 de ani, a marcat 11 goluri în primul eșalon. A jucat 11 ani pentru giuleșteni, până la finalul ediției 1966 – 1967, sezonul în care „feroviarii” au câștigat primul lor titlu. Câmpineanul a jucat atunci în șase partide pentru giuleșteni. Nae Georgescu avea deja 31 de ani și era considerat „expirat”. După 11 ani, 211 meciuri și 46 de goluri în Divizia A, Nicolae Georgescu era cedat la „satelitul” Rapid CF București, în Divizia C. Mijlocașul și-a petrecut ultimii pași pe terenurile de fotbal la Poiana Câmpina.
În ediția 1967 – 1968 a bifat 12 meciuri și a marcat un gol, iar în ediția 1968 – 1969, a mai jucat în cel puțin o partidă. „Avea serviciul în București, la Ministerul Transporturilor, și nu i se permitea mereu să vină să joace. Apărea când nu era în tură”, preciza, peste ani, pentru sursa citată mai sus, un fost coechipier.
Căpitan al naționalei, participant la Olimpiadă și marcator pe Wembley
Nicolae Georgescu a fost și căpitanul echipei naționale a României, pentru care a jucat 13 meciuri și a marcat 7 goluri. De menționat că rapidistul a marcat pentru tricolori și la meciul de debut, în 1955, și la ultimul joc disputat în tricoul primei reprezentative, în 1965.
Nae Georgescu a fost coechipier în națională cu starurile timpului – Petschowski, Ozon, Gheorghe Constantin, Ion Voinescu, Pârcălab sau Nichi Dumitriu. În meciurile din anii ’50 a fost antrenat de Gheorghe Popescu I, iar în cele din 1965 de Ilie Oană. Una dintre partidele de referință ale „Tunarului din Giulești” la naționala tricoloră a avut loc pe 16 octombrie 1957, pe legendarul stadion „Wembley”, în faţa a 50.000 de spectatori.
Atunci, naţionala de tineret a Angliei a învins echipa similară a României cu scorul 3-2, iar unul dintre golurile echipei noastre a fost înscris de Nae Georgescu. Nae Georgescu a jucat cu naționala României și la Olimpiada din 1964, de la Tokyo, iar la unul dintre cele două jocuri din Japonia a fost chiar căpitanul echipei! Nicolae Georgescu, „Tunarul din Giulești”, fostul căpitan al echipei naționale de fotbal a României, participant la Jocurile Olimpice de la Tokyo, din 1964, a încetat din viață prematur, la doar 47 de ani, la 22 august 1983. A lăsat în urmă generații de sportivi: fiica sa a jucat baschet, ginerele său, Ion Manu, a fost un portar important al Rapidului în anii ’80, nepotul său, Gabriel Manu, a jucat și el fotbal și acum este antrenor, iar strănepotul a luat-o pe urmele bunicii, practicând baschetul.
Mugur Băileșteanu
Independența Română – Independența prin cultură Revista INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ incearcă să renască plăcerea şi iubirea pentru cultura neamului românesc.
Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro