ACASĂ / ARTICOLE / TEATRU - FILM / Nicolae Grădescu

Nicolae Grădescu

Nicolae Gărdescu s-a născut la 11 august 1903, în București, tatăl său Alexandru Gărdescu fiind un cunoscut pitar al vremii.După liceu, a urmat Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din București – clasa C. I. Nottara, remarcându-se în vodeviluri, comedii, spectacole de revistă, prin figura sa bonomă, privirea caldă, vocea graseată, încântând publicul cu glume, farse spumoase, dar și cu roluri pretențioase, de compoziție, inclusiv din sfera teatrului antic.După război, a jucat la Teatrul Armatei (devenit ulterior “C. I. Nottara”), în numeroase piese românești și din dramaturgia internațională, aici fiind și regizor.Având o voce plăcută, inconfundabilă, potrivită registrului vesel, Nicolae Gărdescu a fost solicitat la Teatrul Radiofonic în nenumărate roluri din piese pentru copii, comedii clasice și moderne (multe din ele jucate și pe scenă). Din multitudinea pieselor de teatru radiofonic în care a jucat, exemplificăm: “Albă ca zăpada”, “Alice în Țara Minunilor”, “Ali Baba și cei 40 de hoți”, “Tartarin din Tarascon”, “Aventurile Baronului Munchausen” (piesă imprimată și pe disc “Electrecord”), “Escu”, “O întâmplare ciudată”, “Doctor fără voie”, “Viclenia lui Scapin”, “Burghezul gentilom”, “Cu dragostea nu-i de glumit”, “Soldatul fanfaron”, “Ploșnița” etc. Concomitent cu acestea, Nicolae Gărdescu a înregistrat mai multe programe TV și a evoluat cu succes și pe scena Operetei bucureștene.De asemenea, de-a lungul anilor, a fost distribuit și în filme românești precum: “Bing-Bang” (1935), “Ilie în luna de miere” și “Afacerea Protar” (1955), “Celebrul 702” (1962), “Tom Sawyer” și “Moartea lui Joe Indianul” (1968) ș.a. dar cel cunoscut și îndrăgit personaj căruia Nicolae Gărdescu i-a dat viață, rămâne Baronul Munchausen din primul serial românesc de televiziune (din anii ’60) “Aventurile echipajului Val-Vârtej”, cu care actorul ajunsese să se confunde. De altfel, locuind pe strada Nuferilor (azi General Berthelot), copiii care treceau prin fața porții sale strigau ștrengărește “Uite-l pe Baron”, salutându-l cu reverență, iar el le răspundea invariabil cu aceeași nedisimulată simpatie “Să trăiți copii!”.

Dotat cu o sensibilitate aparte și un ascuțit simț al umorului, Nicolae Gărdescu scria și epigrame, inclusiv auto-ironice, distrându-i pe colegii săi și pe toți cei care i le ascultau. Spre exemplificare, redăm una dintre acestea:

“Mie însumi
Pe mormânt doresc
să-mi scrie
Epitaful următor:
Ăsta, <<om>> putea să fie,
De nu se făcea <<actor>>”

Era un bun camarad, prieten apropiat al marilor artiști Mitică Popescu, Amza Pelea, Ion Dichiseanu și alții. Și un amănunt picant, mai puțin cunoscut de publicul larg. Într-o confesiune publică, referitoare la “iubirile vieții sale”, regretatul Ion Dichiseanu, povestea că, prima lui mare dragoste “a fost frumoasa artistă Irina Gărdescu” (născută în 1947), fiica colegului și prietenului său Nicolae Gărdescu (emigrată în 1975 și stabilită în prezent în Franța).Pentru merite deosebite în domeniul artistic a primit în 1962 titlul de artist emerit al R.P.R iar în 1967 a fost decorat cu Ordinul “Meritul Cultural”.La vârsta de 79 de ani, în 1982, a încetat din viață, lăsând în urmă înregistrări memorabile aflate în Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii și amintirea unui Baron Munchausen interpretat cu inegalabilă măiestrie de marele actor Nicolae Gărdescu.

Horațiu Măndășescu

Citarea se poate face în limita a 300 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul IndependentaRomana.ro sau al revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ fără acordul Fundaţiei literar-istorice "Stoika". Pentru mai multe detalii, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Recomandări

Liviu Ciulei

Remarcabilul, aș putea spune, fără a mă teme că voi fi acuzată de exagerare, genialul …

Puiu Călinescu

Puiu Călinescu, s-a născut la 21 iunie 1920 în București, cartierul Grivița. După o copilărie …







Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Toate informaţiile şi articolele publicate pe acest site de către colaboratorii şi partenerii revistei INDEPENDENȚA ROMÂNĂ – INDEPENDENȚA PRIN CULTURĂ şi ai Fundaţiei literar-istorice "Stoika" sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui site sunt interzise. (vezi secţiunea TERMENI ȘI CONDIȚII). Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa info@independentaromana.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

15 − seven =

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Site-ul IndependentaRomana.ro nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.




Te-ar mai putea interesa şi articole din: