Ordinul „Steaua României” conferit în 1926 lui Paul Gore

Paul Gore s-a născut la 27 iulie 1875, la Chișinău. A făcut studiile liceale la Nikolaev și Facultatea de Drept la Sankt Petersburg. Revenit în Basarabia, a ocupat diferite funcții, între care: judecător de pace în județul Orhei (1902); director general sanitar (1909), delegat special al Crucii Roșii (1916). În 1912 s-a pronunțat pentru introducerea limbii române în școală. S-a ocupat de heraldică și de genealogie, fiind ales membru al societăților de heraldică din Berlin, Madrid, Roma și Viena. A publicat studii în „Convorbiri literare” (Populația Basarabiei pe naționalități după izvoare oficiale rusești, 1919) și în „Viața românească” (Răzeșii, 1920).

A propagat cultura națională și a fost președinte al comitetului de redacție al Societății culturale moldovenești (1905), președinte al Comisiei arhivelor din Basarabia (1908), director al muzeului ținutal (1918), președinte al Comisiei Monumentelor Istorice din Basarabia (1919), președinte al Ligii Culturale, Secția Chișinău (1920). De asemenea, a mai fost membru al Societății Române de Numismatică, Societății Regale de Geografie, societăților „Ateneul Român” și „Renașterea Română”. A fost membru de onoare al Academiei Române. A încetat din viață la 8 decembrie 1928, la Chișinău. (Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române: 1866-2022. Dicționar, Partea I (A-L), București, Editura Academiei Române, 2023, pp. 764-765).

Urmare a raportului lui I. Mitilineu, ministrul Afacerilor Străine, nr. 40.418 din 1926, regele Ferdinand I a semnat decretul nr. 3.107 din 14 iulie 1926 (publicat în „Monitorul Oficial” nr. 180 din 14 august 1926, p. 12185), prin care l-a numit membru al Ordinului „Steaua României” în gradul de Mare Ofițer pe Paul Gore, membru al Academiei Române. Prezentăm descrierea decorației, precum și reproducerile grafice care provin de pe site-ul https:// www.ordersandmedals.ro. Pentru a recompensa serviciile civile și militare aduse statului român, Carol I a instituit, la 10 mai 1877, Ordinul „Steaua României”.

Conform Regulamentului pentru punerea în aplicare a legii relativă la instituirea Ordinului „Steaua României”, sancționat prin decretul regal nr. 3.505 din 11 octombrie 1906 (aflat, sub formă de copie, la Arhivele Naționale Istorice Centrale, Ministerul Afacerilor Externe. Cancelaria Ordinelor, dosar nr. 642), Ordinul „Steaua României”: «este o Cruce de smalț albastru-închis, înconjurată de raze, purtând deasupra coroana regală. Centrul Crucii, în formă de medalion, este de smalț roșu, având în față vulturul și în dos coroana și cifra regală. Împrejurul medalionului de smalț roșu, în față, este un cerc de smalț albastru-închis, ca mai sus, pe care stă scrisă deviza: IN FIDE SALUS (SALVAREA ÎN CREDINȚĂ).

Ordinul „Steaua României”în gradul de Comandor (avers și revers).

Cercul de smalț albastru-închis este înconjurat și el de o ghirlandă de ramuri de stejar verde, care de asemenea este și împrejurul medalionului de smalț roșu, în dos. Însemnele Ordinului sunt de argint pentru Cavaleri și de aur pentru celelalte grade. Cavalerii poartă Crucea, cu un diametru de 40 mm, atârnată de o panglică moarată roșie cu câte două dungi albastre-închis pe fiecare margine, – dungile interioare late, fiecare de 3 mm și cele exterioare (de pe marginea panglicii) de 2 mm…

Comandorii poartă de asemenea Crucea atârnată de aceeași panglică moarată roșie cu dungile albastre-închis, ca mai sus, Crucea însă de un diametru de 60 mm și panglica lată de 45 mm și de o lungime egală cu periferia gâtului. Marii-Ofițeri poartă, osebit de Crucea ca cea de Comandor, o placă sau o stea cu opt raze îndoite, diamantate, peste tot de argint, cu un diametru de 90 mm. Pe placă, la mijloc, se află reprodusă în relief întocmai Crucea ca cea de Comandor, însă cu un diametru de 50 mm, cu vulturul la centru și cu deviza: „IN FIDE SALUS”. Crucea, ca aceea de Comandor, formează, împreună cu placa, gradul de Mare-Ofițer».

Laurențiu-Ștefan Szemkovics